Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a anunţat că Ministerul Finanțelor a dat avizul necesar demarării investiției la stadionul Dan Păltinișanu.

„Am obținut de la Ministerul Finanțelor avizul necesar demarării investiției la stadionul Dan Păltinișanu, document obligatoriu pentru construirea noii arene a Timișoarei. Urmează noi pași care să ne apropie de ceea ce ne dorim cu toții, dar este foarte important de precizat că nu putem realiza în câteva săptămâni ceea ce alții au tărăgănat zeci de ani. Facem, însă, tot ceea ce depinde de noi pentru a mișca lucrurile cât mai repede și, ca să mă asigur că avizul MF nu stă rătăcit în vreun birou, am fost azi personal la minister”, a transmis Alfred Simonis.
Calendarul legislativ pentru o investiție de o asemenea amploare prevede ca, ulterior emiterii avizului Miniserului Finanțelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să anunțe deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului de act normativ (Hotărâre de Guvern) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții.

După finalizarea procedurii de consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern intră pe circuitul de avizare și apoi la Secretariatul General al Guvernului pentru introducerea acestuia pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.

Următorul pas îl reprezintă aprobarea HG-ului și publicarea în Monitorul Oficial, iar abia apoi Agenția Națională pentru Sport și Consiliul Județean Timiș trebuie să facă demersurile necesare pentru obținerea Hotărârii de Guvern prin care se aprobă demolarea actualei arene. Este foarte important de precizat că, în paralel, Compania Națională de Investiții, va demara procedura de achiziție pentru proiectarea și execuția noului stadion, iar ordinul de începere a lucrărilor se va da după finalizarea demolării de către Consiliul Județean Timiș.

PSD susține că fostul premier Dacian Cioloș este principalul vinovat pentru situația critică în care se află România în litigiul cu firma care deține dreptul de exploatare minieră la Roșia Montană. Cetățenii români trebuie să știe acest lucru, transmite PSD prin intermediul unui comunicat de presă.

Decizia instanței va fi anunțată peste câteva zile.

„Indiferent de decizia pe care o va comunica instanța internațională până la 10 februarie 2024, este evident că atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roșia Montană, Dacian Cioloș a știut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deținătorul dreptului de exploatare. Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și că toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe”, arată PSD

Social democrații arată cu degetul și către Ludovic Orban și USR.

„La fel de vinovat este și premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului. De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniștrii săi din Guvernul Cîțu, s-a opus cu vehemență retragerii dosarului de la UNESCO, deși ministrul Finanțelor de atunci a atras atenția că România riscă să plătească daune uriașe cuprinse între 0,5 și 3,5 miliarde de dolari. Aceiași protagoniști sunt responsabili și pentru achizițiile supradimensionate de vaccinuri COVID, în urma cărora României i se cere să plătească un prejudiciu de 1 miliard de euro. Românii trebuie să știe din cauza cui riscă să plătească eventualele daune stabilite în procesele internaționale”, susține PSD

Reprezentanții social democraților subliniază că „nu pun în discuție nici oportunitatea și nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roșia Montană”. Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloș, Orban și USR l-au încălcat cu bună știință, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă, este concluzia PSD.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. Este vorba despre un demers birocratic.
Anunțul a fost făcut pe pagina de FB

„Încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest!
Am transmis la ANAP, spre validare, documentația necesară lansării licitației pentru proiectarea și construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor”, a explicat ministrul Sorin Grindeanu.

În lungime de aproximativ 14 km, aceasta va fi construită la profil de drum național cu două benzi pe sens și va avea un impact important atât pentru economia județului Timiș, cât și pentru cea a municipiului Timișoara.

După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare aferent contractului pentru execuția lucrărilor, în cadrul căruia se va stabili și data de depunere a ofertelor, a precizat Grindeanu.

Liderii filialelor PNL din teritoriu vor fi obligați să candideze la primărie sau consiliul județean. Decizia privind alegerile locale a fost luată de conducerea centrală a partidului. Dacă rezultatul va fi prost, liderii locali nu vor putea candida la alegerile parlamentare.

Biroul Politic Național al PNL a decis că fiecare președinte de filială județeană va candida la alegerile locale din anul 2024 la funcția de președinte al consiliului județean sau la funcția de primar al municipiului reședință de județ.

Cei care vor obține un scor politic sub scorul filialei județene/municipale nu vor mai avea sprijinul partidului pentru eventuală candidatură la alegerile parlamentare.

De asemenea, conducerile filialelor județene care se vor clasa pe ultimele 10 locuri în clasamentul rezultatelor la alegerile europarlamentare din 2024 (media dintre procent și numărul de voturi) vor fi dizolvate.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat vineri că voucherele pentru cheltuielile imediate ale victimelor infracțiunilor sunt disponibile începând de acum.

În total, în bugetul ministerului sunt alocate sumele pentru 300 de vouchere. Dacă este nevoie, numărul va fi mărit, a promis Alina Gorghiu.

„Avem 300 de vouchere pentru acest an, dacă necesarul va fi mai mare, vom ajusta numărul”, a transmis ministrul Gorghiu.
Voucherele pot fi folosite pentru cheltuielile imediate de cazare, mâncare, uz personal, medicamente şi transport. Un voucher poate fi acordat în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute. Suma este de 16.500 de lei pentru fiecare voucher.

Pot beneficia de voucher victimele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, o infracţiune de terorism sau orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
Avansul ajutorului trebuie acordat în cel mult 72 de ore de la data soluţionării de către instanţă a cererii depuse de victimă la Tribunal.

Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.
„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții fermierilor și transportatorilor au semnat vineri, la Palatul Victoria, un acord prin care să se pună capăt de îndată acțiunilor de protest.

Premierul i-a invitat pe reprezentanții fermierilor și transportatorilor, care protestează la Afumați, la o nouă rundă de discuții, la sediul Guvernului.
Acordul semnat prevede ca luni, 5 februarie, prin decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu, să se constituie un Comitet interministerial, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care să analizeze și să găsească cele mai bune soluții pentru revendicările protestatarilor, anunță Guvernul.

Comitetul va fi format din reprezentanți ai ministerelor de resort și ai fermierilor și transportatorilor. Fiecare ministru va desemna câte un secretar de stat din subordinea sa, care să facă parte din comitet, și să gestioneze problemele semnalate. Spețele concrete care privesc un singur domeniu, vor fi gestionate la nivelul ministerului de resort, împreună cu partenerul social. Scopul Comitetului este soluționarea revendicărilor agricultorilor și transportatorilor și redactarea unor propuneri de soluții concrete pentru sectoarele economice în discuție.

În baza acestui acord, semnat din partea Guvernului de către șeful Executivului, Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, și consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Daniel Botănoiu, reprezentanții protestatarilor vor încheia acțiunile de protest atât în Capitală, cât și în teritoriu.
Decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu privind înființarea acestui Comitet interministeriale va fi publicată luni, 5 februarie, în Monitorul Oficial, a precizat Guvernul.

Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Peste 481 milioane de lei vor finanța 35 de noi proiecte de infrastructură, a stabilit ministrul.

Este vorba despre contracte finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.
”Am semnat și astăzi (marți, 30 ianuarie) contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Sunt un om al faptelor și, împreună cu echipa de specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, mă asigur permanent că facem tot ceea ce ține de noi pentru a iniția și a duce la îndeplinire toate obiectivele propuse în acest sens”, a subliniat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Proiectele, în valoare totală de 481.322.870,98 lei, au ca obiective modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră, a stațiilor de pompare și a stațiilor de epurare, înființarea sau extinderea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea sau modernizarea unor poduri.
Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” vizează realizarea a peste 9.000 km de rețele de alimentare cu apă, 17.000 km de rețele de canalizare, 2.000 km de drumuri județene și 15.000 km de drumuri locale, precum și a 104 obiective de investiții, preluate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că declararea epidemiei de gripă este foarte probabilă. În funcție de cifrele pe care le primim vom lua decizia, a spus Rafila.

Măsura se ia dacă se înregistrează creșteri ale numărului de cazuri timp de trei săptămâni consecutiv.

„Noi am avut două săptămâni de creștere consecutivă, peste o medie multianuală care reprezintă un grafic care este urmărit de specialiști din sănătate publică, în principiu când există trei săptămâni consecutive peste acest prag se declară, la fel ca și anul trecut, o stare de urgență epidemică care duce la un grad mai mare de pregătire a unităților sanitare și a autorităților de sănătate publică. E foarte probabil, o să vedem cifrele care le vom primi în cursul zilei de astăzi (joi, 1 februarie), ca să existe o creștere ușoară față de săptămâna trecută și să fim într-o astfel de situație”, a transmis Rafila

Ministrul Sănătății a mai arătat că declararea epidemiei presupune o monitorizare atentă a capacității de internare în spitale și secții de terapie intensivă, dar și un proces de consultare permanentă cu specialiștii din teritoriu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.

„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.