Premierul Ilie Bolojan a transmis luni un mesaj de solidaritate cu poporul spaniol și condoleanțe familiilor victimelor accidentului de tren din Andaluzia.

„Guvernul României își exprimă solidaritatea cu poporul spaniol, urmare a accidentului de tren care a avut loc în Andaluzia. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați și către familiile lor în aceste momente extrem de dificile”, a declarat premierul.

Conform bilanțului provizoriu, accidentul a provocat 39 de decese și aproximativ 170 de răniți. Incidentul a implicat trenul Iryo 6189 Malaga–Madrid, care a deraiat la Adamuz și a ajuns pe linia adiacentă, iar un alt tren care circula din Madrid spre Huelva a deraiat la rândul său, potrivit administratorului infrastructurii feroviare spaniole, Adif.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că, prin Consulatul General al României la Sevilla, a întreprins demersuri pentru a verifica dacă printre victime se află cetățeni români.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.

România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.

Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.

Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.

Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că unele dintre prevederile adoptate sunt neclare și pot duce la interpretări abuzive.

Șeful statului a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că este esențial ca legislația destinată combaterii urii, xenofobiei și discriminării să fie formulată riguros, pentru a evita deteriorarea încrederii publice și amplificarea tensiunilor din societate.

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a semnalat că, în forma actuală, actul normativ nu definește suficient de strict unele infracțiuni, lăsând loc unor interpretări care ar putea incrimina persoane fără legătură cu extremismul. Un exemplu îl constituie articolul ce prevede pedepse între unu și cinci ani de închisoare pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a diferenția între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.
„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a subliniat președintele în solicitarea adresată Parlamentului.

Situația ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost discutată marți în ședința conducerii PSD, a anunțat președintele partidului, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a precizat că va avea o discuție cu premierul Ilie Bolojan înainte ca formațiunea să adopte o poziție oficială.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire astăzi cu domnul prim-ministru Ilie Bolojan și dați-mi voie prima oară să discut cu domnia sa și apoi să anunț ceea ce dorim noi. Eu cred că e corect așa”, a declarat Grindeanu.

Întrebat ce solicitări va formula PSD în coaliție, liderul partidului a evitat să ofere detalii, subliniind că întâlnirea cu premierul este un pas necesar înaintea oricărui anunț public.
Discuțiile apar în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de gestionarea situației privind criza apei din județele Prahova și Dâmbovița, temă care a stârnit critici la adresa Ministerului Mediului.

Premierul Ilie Bolojan a transmis, după încheierea alegerilor pentru Primăria Capitalei, un mesaj de felicitare adresat lui Ciprian Ciucu (PNL), desemnat câștigător de rezultatele oficiale ale scrutinului.

„Felicitări, Ciprian Ciucu! Prin competența probată la Primăria Sectorului 6, prin integritatea dovedită în acești ani și prin atașamentul față de București, sunt convins că va schimba fața Capitalei. Mulțumesc cetățenilor din București pentru sprijinul acordat! Voi colabora cu Ciprian Ciucu și cu primarii de sectoare pentru rezolvarea problemelor ce țin și de Guvern. Respect!”, a transmis premierul Ilie Bolojan.

Potrivit rezultatelor oficiale comunicate de Biroul Electoral, Ciprian Ciucu a obținut 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din total, câștigând astfel funcția de primar general al Municipiului București.

Surpriza scrutinului este clasarea pe locul al doilea a Ancăi Alexandrescu, candidata alianței Dreptate pentru București, care a obținut 128.405 voturi (21,94%). Rezultatul este peste estimările inițiale, care îl indicau pe candidatul PSD, Daniel Băluță, drept principalul contracandidat al lui Ciucu.

Daniel Băluță s-a clasat pe poziția a treia, cu 120.001 voturi, adică 20,51% din sufragii.