Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 117.620.510,62 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 107 obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 3.585.738,16 lei pentru 12 obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 114.034.772,46 de lei pentru 95 de proiecte.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții mediului bancar din România. Întâlnirea a avut loc vineri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în cadrul consultărilor pe care Guvernul le desfășoară cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot vineri, premierul a discutat cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.

Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare, anunță reprezentanții Guvernului.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, au precizat reprezentanții Guvernului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Morgan Stanley Capital International (MSCI) de a include România în categoria „Advanced Frontier Market” (Piață de Frontieră Avansată), în cadrul clasificării piețelor de capital globale.

ASF susține că recunoașterea consolidează traiectoria ascendentă a pieței de capital autohtone și confirmă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește lichiditatea, infrastructura, guvernanța corporativă și accesibilitatea pentru investitorii instituționali.

Clasificarea intermediară, poziționată între statutul actual de „Piață de Frontieră” și cel de „Piață Emergentă”, în clasificarea MSCI, reprezintă un moment de referință în strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a pieței de capital din România. În același timp, ea semnalează investitorilor internaționali o maturizare a pieței și o reducere a riscurilor structurale, facilitând astfel atragerea de capital către companiile listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către MSCI confirmă eforturile susținute ale autorităților și ale actorilor din piață pentru alinierea la standardele internaționale. Este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești. Avansul capitalizării bursiere, creșterea participării investitorilor instituționali la piată și consolidarea mecanismelor de guvernanță rămân priorități asumate ale ASF”, a declarat Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Statutul de „Advanced Frontier Market” va contribui la o mai bună vizibilitate internațională a pieței românești, cu potențial direct de creștere a volumelor tranzacționate și a accesului companiilor la finanțare prin piața de capital.
„Această decizie are o relevanță strategică pentru România, întrucât consolidează poziționarea pieței de capital ca sursă sustenabilă de finanțare a economiei și ca instrument de atragere a capitalului privat. Rolul ASF în acest parcurs a fost acela de a promova un cadru de reglementare stimulativ și predictibil, prin susținerea reformelor de piață și prin dialogul constant cu investitorii instituționali, cu emitenții și cu organismele internaționale”, a precizat Alexandru Petrescu.
În urmă cu aproximativ cinci ani, România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, o recunoaștere care a marcat un moment esențial în parcursul de maturizare a pieței de capital. Clasificarea din 2020 a facilitat accesul companiilor românești la capital internațional și a contribuit la creșterea vizibilității și lichidității la Bursa de Valori București, consolidând premisele pentru obținerea unei recunoașteri similare și din partea MSCI, a mai transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, îndeamnă companiile industriale să depună cereri de finanțare pentru un program de 150 milioane euro din Fondul pentru Modernizare. Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial.

Programul PC7 este o premieră națională și vizează companiile din industriile mari consumatoare de energie - oțel, ciment, petrol și gaze, energie și altele. Fondurile nerambursabile sunt destinate achiziționării de instalații și echipamente moderne pentru optimizarea proceselor la standardele Best Available Techniques (BAT).

„Este ultimul ordin semnat de mine ca ministru al energiei. Un apel vital pentru industria românească și reconstruirea ei pe baze solide și moderne. Acest apel este despre România care inovează, România care optimizează costurile cu energia, România care devine mai competitivă și mai puternică industrial. Aceasta este adevărata suveranitate - <prin noi înșine> pentru modernizarea statului și dezvoltare economică”, a explicat Sebastian Burduja.
Fostul ministru a mai transmis că programul are ca obiectiv principal reducerea facturilor energetice și creșterea competitivității companiilor românești prin eficiență energetică.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat că se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila. Pe pod se circulă de doi ani, dar drumurile de legătură au rămas închise, deși sunt gata de mult timp. Deschiderea se poate face deoarece întreaga lucrare a fost recepționată de statul român, după remedierea tuturor problemelor tehnice.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Mâine (vineri, 27 iunie 2025), la ora 10.00, se deschide circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila! Se va putea circula inclusiv pe toți cei 19 km ai drumului de legătură Brăila – Jijila care va face conexiunea dintre Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila și județul Tulcea”, a scris Cristian Pistol.

De asemenea, se va deschide circulația pe pasajul CF Brăila - Galați, în lungime de 220 metri, a precizat șeful CNAIR.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi, a transmis șeful Guvernului.

Mesajul a fost transmis joi, 26 iunie. Ilie Bolojan a menționat evenimentele importante prin care a trecut România sub tricolor.

„Drapelul național este un simbol al identității noastre și al unității naționale. Cele trei culori – albastru, galben și roșu – au însoțit poporul român în momentele decisive ale istoriei: de la Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor, la câștigarea Independenței, marile războaie mondiale, până la integrarea în Uniunea Europeană și NATO”, a spus Ilie Bolojan.

Drapelul face legătură și cu viitorul.

„Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi. Drapelul, alături de celelalte simboluri naționale, leagă trecutul plin de sacrificii de viitorul pe care îl construim împreună. România va reuși dacă rămânem uniți și dacă statul, prin toate componentele sale, acționează cu respect și responsabilitate față de cetățeni. La mulți ani, România! La mulți ani, Drapelului Național!”, a precizat Ilie Bolojan.

Grupul parlamentar USR solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură. USR susține că Neamțu a avut comportament misogin, violent și incompatibil cu demnitatea unei funcții publice.

Într-o notificare transmisă Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere din nou demiterea lui Mihail Neamțu, acuzându-l de „derapaje incalificabile” și de utilizarea unui discurs ofensator la adresa unor femei aflate în poziții cheie din România și din Uniunea Europeană.

Ultimul episod invocat este publicarea unei fotografii trucate cu Oana Țoiu, ministrul de Externe, însoțită de un mesaj defăimător. Postarea a fost între tump ștearsă.
USR mai susține că nu este vorba despre un incident izolat. USR amintește că a mai cerut revocarea lui Neamțu la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a unui videoclip în care deputatul AUR reacționează agresiv față de cetățeni care îl întreabă despre legătura sa cu controversatul finanțator Bogdan Peșchir. De asemenea, formațiunea amintește și de un episod în care Neamțu a distribuit o imagine ofensatoare la adresa unor lideri europeni precum Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Christina Lagarde (președinta BCE) și Kaja Kallas (șefa politicii externe a UE).

Militarii răniți din echipa INVICTUS România vor duce steagul tricolor pe Vârful Omu cu ocazia Zilei Drapelului Național. Evenimentul va avea loc joi. Alte ceremonii dedicate Zilei Drapelului Național se vor desfășura în garnizoanele militare.

MApN anunță că Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită joi, în București, de la ora 10.00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, în zona Palatului Cercului Militar Național.
În cadrul acestui eveniment, organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București, Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național al României.

Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară.

De asemenea, cu ocazia Zilei Drapelului Național, militarii răniți din echipa INVICTUS România vor marca evenimentul printr-o ascensiune pe Vârful Omu. Această inițiativă va culmina cu desfășurarea unui drapel național, de aproximativ 100 m, de către militari, voluntari Invictus și civili, simbolizând unitatea națională.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește, în fiecare an, la data de 26 iunie.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul britanic, Keir Starmer. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Haga, acolo unde se desfășoară summitul NATO.

Nicușor Dan și Keir Starmer au discutat despre colaborarea dintre România și Marea Britanie. De asemenea, ei au analizat amenințările actuale, în special cele din zona Mării Negre.

„O plăcere să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Keir Starmer în marja Summitului NATO. Am discutat despre relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați. Vom continua cooperarea noastră solidă în domeniul securității și apărării, împreună cu o coordonare strânsă în ceea ce privește amenințările hibride și cibernetice, cu un accent deosebit pe regiunea Mării Negre”, a scris pe X președintele Nicușor Dan.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).
În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.
De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.