Americanii vor să modernizeze un poligon militar din sud-estul României. Este vorba despre poligonul de la Smârdan, din județul Galați. Acesta va deveni un poligon modern pentru tancuri.

Ambasada SUA anunță că în perioada 8-10 septembrie, reprezentanți ai U.S. Army PEO STRI au vizitat România, pentru a efectua o inspecție comună a poligonului de instruire Smârdan.

În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor.

Această colaborare marchează un alt pas important pentru consolidarea cooperării în domeniul securității dintre SUA și România și pentru garanția faptului că forțele noastre rămân pregătite, capabile și mai puternice împreună, a precizat Ambasada SUA la București.

Peste 274.000 de conturi au fost alimentate deja pentru plata facturilor de energie din iulie și august. Autoritățile transmite că urmează tranșele viitoare.

Ministerul Muncii anunță că Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a finalizat verificarea cererilor validate automat prin intermediul aplicației informatice EPIDS și s-au emis primele tichete de energie pentru plata facturilor aferente lunilor iulie și august 2025.

Tichetul emis confirmă faptul că solicitantul este eligibil pentru acordarea sprijinului pentru energie.

Vineri, 19 septembrie, ANPIS a efectuat plata pentru primii 274.541 beneficiari de tichet de energie, în valoare totală de 27.384.900 lei. Astfel, începând din 23 septembrie 2025, aceștia vor putea utiliza suma pentru plata facturilor de energie electrică, aferente lunilor iulie și august, susține ministerul.

Procesul de stabilire a eligibilității cererilor înregistrate aferente lunilor iulie și august 2025 este un proces în continuă desfășurare, până la data de 27 septembrie 2025, dată limită de depunere a cererilor raportate la perioada menționată anterior. După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026. Tichetul nu trebuie prezentat la achitarea facturii în oficiile poștale, nu este transmisibil și nu poate fi utilizat pentru alte locuri de consum, în afara celui pentru care a fost acordat.
Informații suplimentare și asistență, privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, se pot obține prin Call-center ANPIS: 021.9309.

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a inaugurat în municipiul Roman, județul Neamț, cea de-a 32-a creșă, realizată prin Programul guvernamental de construire de creșe ”Sfânta Ana”.

Creșa inaugurată astăzi are o capacitate de 110 locuri și este a treia creșă din județ, realizată prin programul coordonat de Ministerul Dezvoltării. Primele două au fost inaugurate la Piatra Neamț, în luna ianuarie, respectiv luna iulie. Valoarea investiției este de peste 18 milioane de lei, finanțare asigurată din fonduri europene.

“Am creat peste 2.000 de locuri în creșe moderne, pentru creșterea armonioasă a copiilor, în cele mai bune și sigure condiții. Continuăm investițiile în infrastructura educațională, pentru beneficiul copiilor și al familiilor”, a precizat ministrul Cseke Attila.

România primește a doua cea mai mare alocare financiară, de 16,68 mld. Euro în cadrul programului SAFE, pentru a-și consolida capacitatea de apărare.

Comisia Europeană alocă României suma menționată, prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumã distribuitã unui stat membru, dupã Polonia, în cadrul acestui program strategic.

SAFE, un instrument european cu o valoare totalã de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre sã facã investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apãrare. Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândă avantajoasă, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.

„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul cã Comisia Europeanã recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintã un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întãrirea siguranței naționale este vitalã. Am obținut aceastã finanțare prin negocieri intense, fãrã a pune presiune suplimentarã pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit sã garantãm mai multã siguranțã cetãțenilor din România, într-o perioadã marcatã de provocãri geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Conform Guvernului, participarea la programul SAFE are trei implicații majore.
1. Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii 5 ani
a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi realizate în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare. Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene.
2. Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din următorii 5 ani vor fi plătite din această alocare, un credit la dobânzi mult mai avantajoase decât am fi putut obține pe cont propriu, cu perioadă de grație de 10 ani și termen de rambursare de 40 de ani.
3. Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani- Suceava-Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni.
SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.
Finanțarea în cadrul acestui instrument are și rolul de a stimula o abordare comunã pentru achiziția urgentã a produselor pentru nevoile apãrãrii într-o manierã care sã consolideze industria europeanã de apãrare, securitatea aprovizionãrii, interoperabilitatea forțelor și echipamentelor.
Ministerul Finanțelor transmite că va continua sã colaboreze cu celelalte ministere implicate pentru a finaliza documentația necesarã și pentru a asigura o absorbție rapidã și eficientã a fondurilor, în conformitate cu obiectivele strategice de securitate ale României și ale Uniunii Europene.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că au fost impuse restricții de circulație pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni), în vederea desfășurării lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”. Lucrările se desfășoară în cadrul proiectului Magistrala 6 care va asigura legătura directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Otopeni.

Restricția de trafic are caracter permanent până la finalizarea lucrărilor. Ca urmare, circulația se desfășoară pe câte două benzi pe fiecare sens, cu repoziționarea parapetului median. O parte a traficului pe direcția București–Ploiești a fost deviat pe rețeaua stradală a orașului Otopeni: DN1 (kilometrul 13 + 750 metri) – strada Polonă – strada Floare de Cais – strada Argeș – strada Traian – strada Oituz – DN1 (kilometrul 14 + 650 metri). Circulația pietonilor este asigurată pe trasee provizorii.
Accesul auto către strada 23 August din DN1 a fost restricționat.
Rutele alternative sunt:
- spre localitatea Tunari: DN1 – strada Oituz – strada Floare de Cais – strada 23 August;
- spre DN1 din interiorul Otopeniului: strada Floare de Cais – strada Polonă sau strada Traian – strada Oituz/strada Mărășești.
Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de vehicule să dea dovadă de prudență în trafic și să respecte indicatoarele rutiere temporare amplasate în zonă.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis un mesaj privitor la incidentul cu drone din Polonia. El a catalogat incidentul drept „o violare inacceptabilă a spațiului aerian a unui stat aliat NATO” și „o escaladare periculoasă din partea Rusiei”.

„Noaptea trecută, dronele rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Un incident foarte grav, o violare inacceptabilă a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o escaladare periculoasă din partea Rusiei”, a scris Ionuț Moșteanu pe rețeaua socială.

Ministrul Apărării a mai anunțat că partea română este în contact permanent cu ceilalți membri NATO.
„România este în contact permanent cu aliații săi. Suntem solidari cu Polonia și, împreună cu aliații NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a precizat Moșteanu.
Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Cel puțin zece drone au fost reperate și distruse.

DNA face marți percheziții într-un caz de corupție în 8 locații din București și județul Ilfov. Una dintre acestea este la sediul unei companii de stat.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de corupție, în cursul anului 2025, de către funcționari publici din cadrul unei companii de stat.

„În cursul zilei de 09 septembrie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 8 locații situate pe raza municipiului București și județului Ilfov, dintre care una este sediul unei companii de stat, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, a transmis DNA.

Operațiunea vizează 7 suspecți, inclusiv din conducerea companiei ELCEN. Electrocentrale București (ELCEN) a confirmat perchezițiile, spunând că procurorii au cerut punerea la dispoziție a unor documente și informații necesare acțiunii aflate în curs.

„Compania Electrocentrale București (ELCEN) confirmă faptul că, în cursul zilei de astăzi, 9 septembrie 2025, reprezentanți ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) efectuează percheziții la sediul central al companiei, în baza unui mandat emis de autoritățile competente. Procurorii au solicitat punerea la dispoziție a unor documente și informații necesare acțiunii aflate în curs. ELCEN cooperează în mod deplin pentru a facilita desfășurarea verificărilor. Conducerea companiei își reafirmă angajamentul față de respectarea legii și transparență în activitatea desfășurată. Sunt tratate cu maximă seriozitate și responsabilitate solicitările instituțiilor statului”, a comunicat ELCEN.
Compania a precizat că desfășurarea acestor proceduri nu afectează continuitatea activității și asigurarea producerii energiei electrice și termice pentru consumatorii din București și pentru Sistemul Energetic Național.

Fostul premier Marcel Ciolacu respinge acuzațiile conform cărora ar fi cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului. Politicianul a publicat sumele alocate de Guvern în 2024.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului și public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, a transmis Marcel Ciolacu.

Fondul de Rezervă al Guvernului a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern, a mai arătat Ciolacu.

„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor. Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate. Adevărul este simplu - acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu oferă energie electrică gratuită Republicii Moldova. El a demontat un fake news care circulă de mult timp și a luat amploare în mediul online.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a prezentat date conform cărora România vinde energie mai scump decât o cumpără. El a arătat că toată energia se tranzacționează pe bursă în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Ucraina și Ungaria, în funcție de prețurile pe intervale orare.

„Ca să vă dau un exemplu foarte clar, pentru a închide acest mit prin care România dă gratis energie în Republica Moldova. La nivelul lunii iulie, de exemplu, în medie, România a importat energie electrică cu 104 euro pe megawat și a vândut cu 127 de euro, adică a vândut mai scump decât a importat", a declarat ministrul Energiei.

În luna august, România a importat cu 78 euro/megawat și a exportat cu 115 euro/ megawat.
Bogdan Ivan a mai explicat că prețurile mai mici din Republica Moldova se datorează măsurilor guvernamentale locale: subvenționarea consumului de până la 110 kWh și eliminarea TVA-ului la energia electrică.
Ministrul Energiei a precizat că vrea să elimine „acest mit și aceste minciuni care se propagă în mediul online”.

Programul Național „Masă sănătoasă" se derulează normal, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării. Prin intermediul unui comunicat ministerul clarifică situația programului și asigură că derularea acestuia se face conform calendarului stabilit în 2026 și în 2026.

Ca urmare a apariției unor „informații fără suport real" în spațiul public, ministerul a considerat necesară precizarea situației reale a programului destinat elevilor și preșcolarilor din România.
Potrivit ministerului, „pentru anul 2025, bugetele necesare derulării programului sunt repartizate către unitățile administrativ teritoriale în raport cu numărul de beneficiari aprobat prin hotărâre de guvern încă de la începutul anului".

În cazul în care achizițiile pentru întregul an nu au fost realizate, autoritățile locale pot demara procedurile necesare pentru implementarea programului.
Pentru anul viitor, ministerul dă asigurări că „va iniția toate demersurile legale privind derularea programului cel puțin pentru același număr de unități de învățământ și de beneficiari".

Programul Național „Masă sănătoasă" se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice și „constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată".
Obiectivul principal este „promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase printre copiii și tinerii din școlile din România, sprijinind participarea lor la educație".