Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Compania națională de transport aerian TAROM va fi condusă, începând cu 15 ianuarie 2026, de Bogdan Costaș, numit director general interimar prin decizia Consiliului de Administrație din 13 ianuarie. Numirea vine după demisia lui Costin Iordache, care a invocat motive personale, dar care va rămâne în funcție până la mijlocul lunii pentru a asigura tranziția managerială.

Potrivit companiei, decizia Consiliului de Administrație are ca obiectiv asigurarea continuității activității și a deciziilor de management, într-un moment considerat esențial pentru viitorul operatorului aerian de stat. TAROM se află în plină implementare a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, document care stabilește direcțiile de redresare financiară și operațională ale companiei.

Bogdan Costaș este licențiat în Management, Științe Juridice și Marketing și are o experiență de peste 20 de ani în management, acumulată în companii relevante la nivel național, printre care ROMATSA R.A., ROMAERO S.A., Aviația Utilitară București S.A. și IAR Ghimbav. Experiența sa în domeniul aviației este dublată de deținerea unei licențe de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe aeronavele Robinson R22 și R44, utilizate frecvent în aviația civilă.

Reprezentanții TAROM subliniază că obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare și a planului de afaceri, cu scopul transformării companiei într-o organizație profitabilă, modernă și sustenabilă pe termen mediu și lung. În acest context, toate acțiunile asumate sunt fie îndeplinite, fie în curs de derulare.

În anul 2026, TAROM urmează să își actualizeze planul de business, având în vedere atât evoluțiile pieței concurențiale, cât și termenul-limită al planului de restructurare, stabilit pentru 30 decembrie 2026.

Fostul director general, Costin Iordache, și-a depus mandatul la 19 decembrie 2025, iar demisia a fost anunțată public pe 24 decembrie.

Autoritățile portuare din Zimnicea au semnalat scufundarea unei barje încărcate cu îngrășământ agricol pe bază de azotat de amoniu, care se afla anterior eșuată pe un banc de nisip, în afara rutei principale de navigație. De asemenea, la Giurgiu, o a doua barjă, transportând clorură de potasiu, a intrat într-o situație similară. Ambele nave transportau substanțe utilizate în agricultură, fără caracter toxic industrial.

Reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Gărzii Naționale de Mediu s-au deplasat la fața locului în aceeași zi, prelevând probe de apă din mai multe secțiuni ale fluviului – în amonte, în dreptul navelor și în aval, inclusiv la aproximativ 10 kilometri distanță. Au fost verificați indicatorii fizico-chimici specifici tipului de poluanți: pH, conductivitate electrică, amoniu, nitrați, nitriți, fosfați, calciu, magneziu, cloruri și potasiu.

Rezultatele analizelor, comunicate astăzi, 13 ianuarie, arată o ușoară creștere a concentrației de amoniu în zona barjei de la Zimnicea. Specialiștii explică însă că această concentrație se diluează complet după câțiva kilometri, astfel că calitatea apei în captările din aval – situate la peste 100 km, în zona Chiciu, județul Călărași – nu este afectată.

Până în prezent, nu au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei, iar debitele Dunării permit o diluție suficientă. De asemenea, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă pe sectoarele monitorizate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu – monitorizează zilnic calitatea apei în trei puncte pentru cele două nave scufundate.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare a epavelor, operațiune prin care navele scufundate sunt readuse la suprafață sau, dacă nu se poate, sunt tăiate controlat și transportate către un șantier naval. Conform legislației, poluatorul este obligat să anunțe poluarea, să ia măsuri pentru depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor.

Autoritățile subliniază că toți utilizatorii de apă vor fi alertați imediat în cazul în care analizele viitoare vor arăta modificări ale calității apei.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează că persoanele eligibile pentru vaccinarea antigripală, în special cele din categoriile cu risc crescut de boală severă, ar trebui să se vaccineze fără întârziere. Specialiștii subliniază că administrarea timpurie a tratamentului antiviral este esențială pentru reducerea riscului de complicații și pentru limitarea evoluției severe a bolii.

Potrivit INSP, profilaxia antivirală trebuie avută în vedere în cazul focarelor apărute în centrele de îngrijire pe termen lung, indiferent de statutul vaccinal al persoanelor. Totodată, utilizarea măștilor de protecție de către personal și vizitatori este recomandată în spitale și în centrele de îngrijire, în perioadele cu circulație intensă a virusurilor respiratorii.

Datele oficiale arată că, în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026, au fost raportate 61.016 cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Deși numărul este cu 13,1% mai mic față de săptămâna precedentă, scăderea este pusă pe seama subraportării din perioada sărbătorilor de iarnă. Comparativ cu aceeași săptămână a sezonului trecut, numărul cazurilor a crescut cu aproape 37%.

În același interval, au fost înregistrate 10.570 de cazuri de gripă clinică, de peste două ori mai multe față de aceeași perioadă a sezonului precedent și de aproape patru ori peste media ultimelor cinci sezoane.

Au fost confirmate prin teste de laborator 174 de cazuri de gripă, majoritatea cu virus gripal de tip A. De asemenea, în aceeași săptămână au fost raportate opt decese noi asociate infecției gripale, numărul total al deceselor confirmate în acest sezon ajungând la 11.

Reprezentanții INSP reamintesc că vaccinarea antigripală, respectarea igienei mâinilor și a etichetei respiratorii rămân cele mai eficiente măsuri pentru limitarea răspândirii gripei și prevenirea formelor severe de boală.

Anul 2025 a adus cele mai mari câștiguri din istoria Pilonului II de pensii private obligatorii. Fondurile au înregistrat un randament mediu de 19,2%, susținute de evoluția foarte bună a Bursei de Valori București, iar acest lucru s-a văzut direct în conturile românilor care contribuie lunar.

Un exemplu relevant este cel al unui român care cotizează la Pilonul II încă din 2008 și care are un salariu mediu. La finalul anului 2025, contul său a depășit 55.000 de lei, iar câștigul obținut doar în acest an este de peste 6.000 de lei – cel mai mare câștig anual de la introducerea Pilonului II.

Creșterea vine în contextul unui an excepțional pe bursă, unde sunt investiți aproximativ un sfert din banii administrați de fondurile Pilonului II. Restul sumelor sunt plasate preponderent în titluri de stat, considerate investiții mai sigure, dar cu randamente mai moderate.

Deși 2025 a fost un an record, specialiștii atrag atenția că evoluțiile nu sunt constante de la un an la altul. Au existat și perioade dificile, cum a fost anul 2022, când fondurile au înregistrat scăderi pe fondul războiului din Ucraina și al crizei energetice.

Pe termen lung însă, randamentele Pilonului II au depășit inflația, iar economiile românilor care contribuie constant au crescut semnificativ, confirmând rolul important al acestui sistem în completarea pensiei de stat.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) a devenit funcțional în cinci noi puncte de trecere a frontierei din România: Foeni și Vălcani (Timiș), Porțile de Fier I (Mehedinți), Rădăuți-Prut (Botoșani) și Siret (Suceava). Inaugurarea a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.
Sistemul se aplică cetățenilor non-UE care au șederi de scurtă durată, până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES înregistrează data și locul de intrare și ieșire, date alfanumerice și biometrice, imagine facială și patru amprente digitale.

La prima intrare, datele biometrice sunt prelevate, iar la călătoriile ulterioare verificarea se face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră. Datele vor fi păstrate 3 ani, iar în caz de refuz de intrare sau depășire a duratei legale, până la 5 ani, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor.
Sistemul EES calculează automat durata legală a șederii, înlocuind treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor, care va fi menținută doar pe perioada de tranziție estimată la aproximativ șase luni. Extinderea la aceste cinci puncte de frontieră continuă procesul de implementare progresivă al EES în România.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat estimările meteorologice pentru intervalul 12 ianuarie – 9 februarie, care indică un debut de perioadă cu temperaturi mai scăzute decât normalul, urmat de o tendință de stabilizare a vremii.

În săptămâna 12 -19 ianuarie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice perioadei în toate regiunile țării. Cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de normalul climatologic.

Pentru intervalul 19 –26 ianuarie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât normalul în zonele montane și local în vestul și sudul țării, iar în rest se vor situa în jurul valorilor obișnuite. Regimul pluviometric va fi aproape de normal la nivel național.

În săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor fi local deficitare în zonele montane, iar în celelalte regiuni se vor menține în limite normale.

În intervalul 2 – 9 februarie, mediile termice vor rămâne apropiate de normalul climatologic pe întreg teritoriul României, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, în jurul valorilor normale.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au scăzut în luna noiembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul sosirilor a totalizat 936.800 de persoane, în scădere cu 5,6% comparativ cu noiembrie 2024. Dintre acestea, 79,6% au fost turiști români, iar 20,4% turiști străini.
Înnoptările au însumat 1,84 milioane, cu 5,5% mai puțin față de noiembrie 2024. Turiștii români au reprezentat 77,8% din totalul înnoptărilor, iar cei străini 22,2%.

Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de noiembrie 2024.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, sosirile în structurile de primire turistică au totalizat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de perioada similară din 2024. Înnoptările au fost de 27,98 milioane, în diminuare cu 1,4%.

Turiștii români au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor și 82,5% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut ponderi de 18,4%, respectiv 17,5%.
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost de 30,3%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de primele 11 luni din 2024.

La nivel județean, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în Municipiul București (1,88 milioane), Constanța (1,79 milioane) și Brașov (1,27 milioane). Cele mai multe înnoptări au fost consemnate în Constanța (5,51 milioane), București (3,78 milioane) și Brașov (2,40 milioane).
În rândul turiștilor străini, cele mai multe sosiri au provenit din Germania, Italia și Israel, conform datelor INS.

România a primit la începutul lunii ianuarie aproape un miliard de euro de la Comisia Europeană, bani destinați agriculturii și care reprezintă rambursarea avansurilor achitate fermierilor români în toamna anului trecut. Fondurile provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și au fost încasate pe 5 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Agriculturii.

Suma de 988,7 milioane de euro acoperă plățile efectuate în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025, când fermierii au primit avansuri din schemele europene pentru a-și susține activitatea curentă. Banii au fost plătiți inițial din bugetul de stat, urmând să fie decontați ulterior de Uniunea Europeană.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că rambursarea confirmă faptul că plățile realizate de România respectă regulile europene. „Este o validare a modului în care au fost gestionate fondurile. Sprijinul ajunge la timp în ferme, iar bugetul național este degrevat de aceste cheltuieli”, a declarat oficialul.

Conform datelor MADR, odată cu această tranșă, România a atras aproximativ 4,08 miliarde de euro în perioada 2025–2026, din toate fondurile europene gestionate la nivel național. Autoritățile afirmă că aceste sume asigură continuitatea plăților către fermieri și stabilitatea financiară a sectorului agricol.

Ministerul Agriculturii anunță că APIA va continua autorizarea și plata subvențiilor aferente campaniei în curs, astfel încât agricultorii să beneficieze fără întârzieri de sprijinul financiar prevăzut de politicile agricole europene.