Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galați, a organizat marți, 3 martie, un eveniment dedicat oportunităților de finanțare disponibile prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Potrivit organizatorilor, la întâlnire au participat peste 100 de reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și universitar, precum și ai instituțiilor centrale și locale implicate în implementarea programului.
Județului Galați îi sunt alocate aproximativ 376,2 milioane de euro prin PTJ, peste 60% din sumă fiind destinată dezvoltării economiei locale și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că impactul proiectelor finanțate prin acest program se va concretiza în investiții de peste 249 milioane de euro, din care 168 milioane de euro reprezintă granturi, iar 81 milioane de euro cofinanțare.
„Aceste fonduri vor susține dezvoltarea a peste 300 de companii gălățene și vor genera peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a afirmat Fotea.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și ai structurilor implicate în gestionarea fondurilor europene, între care Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Florin Jianu, președintele IMM România, Sterică Fudulea, președintele CES România, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Reprezentanții administrației județene au subliniat că valorificarea fondurilor din Programul Tranziție Justă reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea județului Galați într-un pol regional de dezvoltare economică.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, în urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea consolidării informării populației.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii care a indicat că, în actualele condiții, este nevoie de o comunicare publică mai amplă pentru ca scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Reprezentanții IGSU au subliniat că amânarea nu afectează obligațiile instituționale privind testarea periodică a sistemului național de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanța și testarea funcțională a sirenelor rămân activități esențiale pentru asigurarea capacității de avertizare a populației în situații de urgență.

„Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol”, au transmis reprezentanții instituției.

IGSU precizează că exercițiile de alarmare nu au un caracter formal sau simbolic, ci urmăresc verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele și semnificația acestora.
Un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități, subliniază IGSU, care arată că protecția vieții și a siguranței cetățenilor „nu este negociabilă”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Cancelaria Prim-Ministrului a anunțat că a redus cheltuielile operaționale cu 9.968.676 de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al instituției.

Datele financiare arată că, din economia totală de aproape 10 milioane de lei, aproximativ 8,4 milioane de lei, echivalentul a 84%, au fost realizate în ultimele șase luni ale anului, în perioada mandatului noii conduceri. În semestrul al doilea din 2025, cheltuielile au fost de 12,7 milioane de lei, în scădere cu 39,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 41,1% comparativ cu semestrul al doilea din 2023.

Potrivit Cancelariei, cea mai mare reducere a fost înregistrată la cheltuielile de transport, după renegocierea și rezilierea contractelor de servicii cu RA-APPS, precum și reducerea numărului de autovehicule de la 30 la 17 și eliminarea serviciilor cu șofer pentru demnitari.

Conform datelor prezentate, cheltuielile de transport au scăzut de la 11.459.222 de lei în 2024 la 7.062.933 de lei în 2025, iar cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 de lei la 18.640.698 de lei. De asemenea, indemnizațiile de delegare și detașare au scăzut cu aproape 70%, iar cheltuielile de protocol au fost reduse cu peste 21%.

Cancelaria Prim-Ministrului a mai transmis că, în ianuarie 2026, din totalul de 176 de posturi prevăzute, 117 erau ocupate, iar 59 erau vacante. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul personalului contractual din cabinetele demnitarilor, unde numărul angajaților a scăzut de la 42 în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026.

Sindicaliștii din 1.582 de primării de comune din România au declanșat marți o grevă de avertisment de două ore, în semn de protest față de reforma administrației publice, potrivit unui anunț al Asociației Comunelor din România.

Greva se desfășoară în intervalul 10:00 – 12:00 și a fost anunțată de președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, prin intermediul unei postări publicate de sindicatul Forum din administrația publică.

Tot marți, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului are loc Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, la care este așteptat să participe și premierul Ilie Bolojan, pentru discuții cu primarii nemulțumiți de măsurile propuse.

Reprezentanții asociației au anunțat, de asemenea, că au decis în unanimitate să sesizeze Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei cu privire la reforma administrației locale din România, urmând ca sesizarea să fie transmisă în perioada următoare.
Sindicaliștii și autoritățile locale susțin că modificările propuse riscă să afecteze funcționarea administrației publice locale și solicită dialog cu Guvernul pentru clarificarea măsurilor.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, l-a criticat public pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că „economia nu se repară prin biruri” și că actuala guvernare a mers „pe calea cea mai simplă”, respectiv creșterea taxelor și impozitelor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul social-democrat a anunțat că susține pachetul PSD de relansare economică, despre care spune că „nu este negociabil”. Șerban a subliniat importanța sprijinirii exporturilor românești, pe care le consideră esențiale pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris ministrul Transporturilor.Acesta a prezentat și principalele solicitări ale PSD, care vizează acordarea de garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar contractelor de export, precum și sprijinirea firmelor românești în participarea la licitații internaționale.

Ciprian Șerban a criticat măsurile economice adoptate până în prezent de Executiv, afirmând că, după „luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat”, România are nevoie de acțiune și de politici orientate spre investiții și predictibilitate fiscală.
„Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix”, a transmis ministrul.
Potrivit unor surse politice, miniștrii PSD din Guvernul Bolojan au fost convocați miercuri la o discuție de președintele partidului, Sorin Grindeanu. Întâlnirea are loc pe fondul tensiunilor crescânde din coaliția de guvernare dintre premierul liberal și reprezentanții Partidului Social Democrat.