Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, prin direcțiile generale pentru armamente, au semnat marți contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Potrivit MApN, valoarea contractului este de 625,591 milioane euro, fără TVA, și acoperă furnizarea a 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații tehnice, un simulator, precum și suport logistic integrat.

Achiziția este derulată în cadrul inițiativei europene „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul este inclus în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, realizat pe baza regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Proiectul privind operaționalizarea sistemelor MANPAD MISTRAL a fost aprobat de Parlamentul României în iunie 2022.
Sistemele vor fi distribuite celor trei categorii de forțe ale Armatei României – Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale – precum și Forțelor pentru Operații Speciale, contribuind la creșterea capacității naționale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Lucrările de consolidare și refacere a sectorului de drum și a podurilor de pe DJ 251, în zona localității Cudalbi, afectate de viiturile din septembrie 2024, au fost finalizate, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, investiția derulată de Consiliul Județean Galați depășește 2 milioane de lei și a vizat atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și consolidarea celor două poduri din zonă – podul „de la Dogaru” și podul peste pârâul Vâlcica, afluent al râului Geru.

Fotea a precizat că, odată cu aceste intervenții, riscul de probleme în perioadele cu ploi abundente este redus semnificativ, în condițiile în care albia pârâului a fost regularizată și betonată pe o lungime de aproape 200 de metri, lucrări aflate în faza finală.
Președintele CJ Galați a mulțumit primarului comunei Cudalbi, Petrică Gheonea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că investițiile de pe DJ 251 contribuie la creșterea siguranței locuitorilor și a gospodăriilor din zonă.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul se opune ferm reducerilor salariale și că eventualele ajustări bugetare trebuie realizate în alte zone decât cea a veniturilor angajaților din sectorul public.

Grindeanu a precizat că au fost deja aplicate măsuri de diminuare a unor costuri, inclusiv prin tăieri de sporuri și modificări ale normelor în domeniul educației.

„S-a redus sau chiar s-a eliminat în totalitate celebrul spor de antenă. Pe educație s-au făcut ajustări, s-a mărit norma, s-au luat multe măsuri. Cred și știu că vom găsi soluții, pentru că nu este un efort foarte mare. Reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a declarat liderul PSD.

Acesta și-a exprimat încrederea că Guvernul și coaliția vor identifica variante sustenabile pentru diminuarea cheltuielilor fără a afecta salariile angajaților.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni

Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați avansează, constructorii trecând la montarea panourilor decorative HPL care vor evidenția arhitectura clădirii, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, primele loturi de panouri din granit au sosit deja pe șantier, montarea acestora urmând să înceapă în perioada următoare.

În interior continuă lucrările de compartimentare, realizarea pereților de rigips și instalarea rețelelor de utilități, inclusiv instalațiile electrice, alimentarea cu apă și canalizarea.

Viitorul muzeu va avea o suprafață totală de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi format din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Proiectul include săli de expoziții, ateliere pentru artiști, un laborator de restaurare, o bibliotecă și un auditorium cu 180 de locuri.

Instituția va putea pune astfel în valoare un patrimoniu de peste 7.000 de lucrări, reprezentând una dintre cele mai importante colecții de artă vizuală din regiune.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 72,8 milioane de lei, pentru 184 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Din această sumă, 52,99 milioane de lei au fost decontate prin Componenta C10 – Fondul local, pentru 126 de facturi care vizează elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și planificare urbană, precum și investiții în infrastructura pentru transportul verde.

Prin Componenta C15 – Educație, MDLPA a alocat 19,82 milioane de lei pentru 58 de facturi aferente construcției de creșe noi, moderne și eficiente energetic, realizate conform standardelor europene.
Potrivit ministerului, proiectele finanțate prin PNRR urmăresc modernizarea infrastructurii locale și dezvoltarea sustenabilă a comunităților, în acord cu obiectivele de tranziție verde și digitală.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.