Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Craiova a rămas marţi seara fără încălzire timp de aproximativ 30 de ore din cauza unei avarii la instalaţiile energetice, anunţă Electrocentrale Craiova S.A., producătorul de agent termic al municipiului.

Potrivit companiei, avaria a redus parametrii de furnizare a agentului termic, iar reluarea funcționării la parametrii normali este programată pentru 22 ianuarie 2026, la ora 00:00. Electrocentrale Craiova avertizează că, din cauza dimensiunii rețelei primare și a distanței dintre centrale și punctele termice, cartierele mai îndepărtate ar putea primi căldura la temperaturi normale mai târziu.

Aceasta este a șasea întrerupere majoră a furnizării căldurii în acest an, fiecare depășind 24 de ore, ceea ce a creat disconfort semnificativ locuitorilor în plină iarnă.

Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a afirmat într-o conferință de presă că refuzul premierului Ilie Bolojan de a aloca 350 de milioane de lei pentru reparațiile grupurilor energetice a dus la cedarea rețelei, afectând atât locuitorii, cât și compania Ford, care primește energie termică primară de la aceeași centrală.

La întâlnire au participat și președinți de asociații de proprietari, care au cerut Guvernului alocarea a 50 de milioane de lei pentru Electrocentrale Craiova. Primarul a subliniat că Primăria Craiova nu poate investi într-o societate care nu îi aparține: „Această centrală aparține Guvernului României și nu Primăriei. Reparațiile pot fi făcute doar de Guvern. Ministrul Energiei a solicitat anterior 350 de milioane de lei pentru reparații la grupurile energetice, achiziția a trei CAF-uri de rezervă și plata unei părți din datoriile societății. Domnul Ilie Bolojan a considerat că această investiție nu este importantă, deși centrală furnizează anual 100 de Megawați și asigură energia pentru Ford, al doilea producător auto și plătitor de taxe din România.”

Olguţa Vasilescu a mai precizat că, din cauza lipsei fondurilor, pentru prima dată în ultimii 30 de ani nu s-au realizat reparații la Electrocentrale Craiova, ceea ce a dus la întreruperile repetate ale furnizării agentului termic.

Secția de Urologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotată cu o linie de laparoscopie – endourologie 3D 4K, un sistem de ultimă generație destinat intervențiilor chirurgicale minim invazive, a anunțat Consiliul Județean Galați.

Echipamentele, în valoare de peste 1,2 milioane de lei, vor fi utilizate în intervenții chirurgicale complexe pentru tratarea mai multor tipuri de cancer urologic, printre care cancerul de prostată, rinichi și vezică urinară.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, investiția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a sistemului medical județean. „Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea bolilor oncologice este o prioritate pentru noi. Acest set de echipamente este parte a unui proiect de aproximativ 25 de milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, prin care Spitalul Județean a fost dotat cu aparatură de ultimă generație, pentru a dezvolta la Galați un centru regional de excelență în tratarea cancerului”, a declarat acesta.

Noua linie de laparoscopie 3D 4K oferă imagini tridimensionale de înaltă definiție, care permit medicilor o precizie sporită în timpul intervențiilor. Utilizarea tehnologiei avansate contribuie la îndepărtarea mai eficientă a tumorilor, protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea traumatismelor operatorii, cu beneficii directe asupra siguranței pacienților și a timpului de recuperare.
„Toate aceste investiții înseamnă servicii medicale mai bune, viață și speranță. Iar speranța este primul pas spre vindecare”, a mai subliniat Costel Fotea.

Premierul Ilie Bolojan a transmis luni un mesaj de solidaritate cu poporul spaniol și condoleanțe familiilor victimelor accidentului de tren din Andaluzia.

„Guvernul României își exprimă solidaritatea cu poporul spaniol, urmare a accidentului de tren care a avut loc în Andaluzia. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați și către familiile lor în aceste momente extrem de dificile”, a declarat premierul.

Conform bilanțului provizoriu, accidentul a provocat 39 de decese și aproximativ 170 de răniți. Incidentul a implicat trenul Iryo 6189 Malaga–Madrid, care a deraiat la Adamuz și a ajuns pe linia adiacentă, iar un alt tren care circula din Madrid spre Huelva a deraiat la rândul său, potrivit administratorului infrastructurii feroviare spaniole, Adif.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că, prin Consulatul General al României la Sevilla, a întreprins demersuri pentru a verifica dacă printre victime se află cetățeni români.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.

România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.

Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.

Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.

Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.