Potrivit raportului:
În timp ce, în majoritatea țărilor cu venituri ridicate, nivelul de plumb în sânge a scăzut foarte mult după eliminarea treptată a benzinei cu plumb și a majorității vopselelor pe bază de plumb, valorile înregistrate în rândul copiilor din țările cu venituri mici și medii sunt în continuare ridicate, fiind chiar periculos de mari în multe cazuri, la un deceniu de la renunțarea la benzina cu plumb la nivel global.
În țările cu venituri mici și medii, expunerea la plumb a copiilor determină costuri de aproape 1 trilion de dolari prin irosirea potențialului economic al acestor copii pe parcursul vieții.
Raportul remarcă faptul că reciclarea acumulatorilor cu plumb prin metode informale și neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxicației cu plumb în rândul copiilor din țările cu venituri mici și medii, în care numărul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000.
Creșterea numărului proprietarilor de autoturisme, asociată cu absența reglementărilor și a infrastructurii necesare reciclării bateriilor auto, a condus la reciclarea în condiții nesigure a aproximativ 50% dintre acumulatorii cu plumb în cadrul economiei informale.
Muncitorii implicați în operațiunile de reciclare periculoase, și adesea ilegale, deschid carcasa bateriilor, varsă acidul și praful de plumb pe sol și topesc plumbul recuperat în cuptoare rudimentare, amplasate în aer liber, care emit fum toxic ce poluează comunitatea din apropriere. De multe ori, muncitorii și comunitatea expusă nici nu știu că plumbul este o neurotoxină puternică.
Alte surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din apă cauzat de utilizarea țevilor din plumb; plumbul rezultat în urma activităților industriale, precum mineritul și reciclarea bateriilor; vopsele și pigmenți pe bază de plumb; benzina cu plumb, al cărei consum a scăzut considerabil în ultimele decenii, dar care a reprezentat, istoric, o importantă sursă; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele ayurvedice, jucării și alte produse de consum. Părinții care, prin prisma ocupațiilor lor, lucrează cu plumb vin deseori acasă cu praf contaminat pe haine, păr, mâini și încălțăminte, expunându-și astfel, fără să vrea, copiii la acest element toxic.
Henrietta Fore, director executiv UNICEF:„Cauzând inițial puține simptome, plumbul acționează silențios, periclitând sănătatea și dezvoltarea copiilor și putând avea consecințe fatale. Știind cât de răspândită este poluarea cu plumb și înțelegând acțiunea distructivă a acesteia asupra vieții oamenilor și a comunităților, ar trebui întreprinse acțiuni urgente pentru a proteja permanent copiii”.Intoxicația cu plumb afectează copiii la o scară fără precedent: aproximativ 1 din 3 copii, adică 800 de milioane de copii la nivel mondial, înregistrează o concentrație a plumbului în sânge peste limita la care trebuie intervenit, de 5 micrograme pe decilitru, arată un raport lansat joi de UNCIEF și Pure Earth, potrivit unui comunicat, scrie edupedu.ro.