Jolt Kerestely, compozitorul celebrei piese „Copacul”, a murit marţi, la vârsta de 91 de ani, a anunţat Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Artistul lasă în urmă peste 600 de creaţii şi unele dintre cele mai iubite şlagăre ale muzicii uşoare româneşti.

„Astăzi s-a mai stins o stea a muzicii uşoare româneşti... Îndrăgitul şi emblematicul compozitor a plecat dintre noi lăsându-ne moştenire cele mai frumoase cântece de dragoste, musicaluri şi operete de succes. «Copacul», interpretat de inegalabilul Aurelian Andreescu, se află şi acum, după aproape şase decenii, în top-ul celor mai frumoase şlagăre româneşti din toate timpurile”, a transmis teatrul.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al compozitorului va fi depus miercuri după-amiază în foaierul Teatrului „Constantin Tănase”, pentru toţi cei care vor dori să-i aducă un ultim omagiu.

Născut la 12 mai 1934, în comuna Şiclod, judeţul Harghita, Jolt Kerestely a absolvit în 1963 Conservatorul de Muzică Gheorghe Dima, iar din 1964 a lucrat timp de 30 de ani la Radio Televiziunea Română, ca regizor muzical.

De-a lungul carierei, a compus muzică de teatru, film de animaţie, musicaluri şi spectacole de revistă. Printre cele mai cunoscute piese se numără „Copacul”, „Lumea de dragoste”, „Te rog zâmbeşte, fată frumoasă”, „Noapte, fată cu cercei de smoală” şi „Tăcutele iubiri”, interpretate de artişti precum Angela Similea, Mirabela Dauer, Dan Spătaru sau Aura Urziceanu.

În 2001, a primit Diploma de Excelenţă la Festivalul Mamaia pentru întreaga activitate, iar în 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. În 2009, la Sala Palatului, a fost organizat spectacolul aniversar „O viaţă pentru muzică”, dedicat celor 45 de ani de activitate componistică.

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 pe scara Richter s-a produs joi, 26 februarie 2026, în zona seismică Vrancea, la ora locală 19:21, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului. Seismul a avut o adâncime de 120 de kilometri și a fost resimțit în mai multe orașe din estul și centrul țării.

Cele mai apropiate localități de epicentru au fost Focșani (39 km vest), Buzău (76 km nord), Bacău (83 km sud) și Brașov (88 km est), dar mișcarea seismică a fost simțită și în orașe precum Sfântu-Gheorghe și Bârlad.

Institutul Național pentru Fizica Pământului monitorizează în continuare activitatea seismică și va emite avertizări dacă este necesar.

Autoritățile au emis, joi, un nou mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, după ce Statul Major al Forțelor Aeriene a identificat o țintă în zona de nord-est a județului, în apropierea graniței cu Ucraina.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență Tulcea, avertizarea a fost transmisă în urma unei notificări primite din partea Statului Major al Forțelor Aeriene, instituția responsabilă cu monitorizarea și supravegherea spațiului aerian al României.

„Menționăm că aceste mesaje sunt transmise în urma notificărilor primite din partea Statului Major al Forțelor Aeriene și sunt emise de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, astfel încât lanțul de transmitere a informației este mai scurt”, au precizat oficialii ISU Tulcea.

În mesajul transmis populației se menționează posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, în contextul observării unor ținte în apropierea frontierei româno-ucrainene.

Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să citească atent mesajele primite pe telefon, să respecte măsurile de protecție și prevenire indicate și, mai ales, să nu intre în panică.

„Îndemnăm populația să fie precaută. Dacă sunt observate obiecte care cad din spațiul aerian sau orice alt element care poate pune în pericol siguranța și integritatea persoanelor, ori dacă este nevoie de ajutor sau informații, cetățenii sunt rugați să apeleze numărul unic de urgență 112”, au transmis reprezentanții ISU.

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație vor rămâne fără permis, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern. Suspendarea dreptului de a conduce se va calcula în funcție de suma restantă: o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că mecanismul a fost stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției și prevede termene clare pentru plata amenzilor înainte de aplicarea sancțiunii.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului inițial de 15 zile pentru achitarea amenzii, cazul este comunicat autorității locale. Aceasta emite o somație de plată prin care avertizează șoferul că permisul poate fi suspendat în cazul neplății. Dacă nici după 90 de zile situația nu este rezolvată, suspendarea se aplică automat.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare”, a afirmat ministrul.
Suspendarea va fi operată printr-o platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul Afacerilor Interne, fără ca șoferul să fie nevoit să predea fizic permisul la Poliția Rutieră.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare peste șase luni, perioadă în care vor fi pregătite platformele digitale și normele de aplicare, ce vor fi adoptate prin hotărâre de guvern.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unui control național realizat de Ministerul Muncii împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective din întreaga țară.

Potrivit acestuia, acțiunea are ca scop protejarea angajaților și asigurarea unui climat de concurență loială pe piața muncii. Verificările urmăresc identificarea și sancționarea muncii nedeclarate, a salariilor subdeclarate, precum și a altor practici prin care unii angajatori ar obține avantaje financiare în mod nelegal.

„Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor”, a transmis Manole.

Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind domeniile de activitate vizate sau durata estimată a controalelor. Rezultatele verificărilor urmează să fie făcute publice după finalizarea acțiunii.

Corupția și creșterea prețurilor rămân principalele surse de îngrijorare pentru români, relevă cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center. Studiul a fost prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă la Hotel Intercontinental Athenée Palace și oferă o imagine detaliată a percepției românilor asupra direcției țării și a principalelor probleme sociale și economice.

Doar 22,2% dintre români consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună, în creștere ușoară față de 20% în noiembrie 2022. În schimb, 73,1% cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Optimiști sunt în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului și ai marilor orașe. Pesimiști sunt votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Studiul arată că românii consideră că principalele probleme sunt:

• Corupția – 32,2% (față de 21,5% în noiembrie 2023)

• Creșterea prețurilor – 23,6% (constant față de noiembrie 2023)

• Starea de sănătate proprie și a familiei – 13,4%

• Starea sistemului de educație – 11,7%

• Lipsa locurilor de muncă – 9,8%

• Războiul din Ucraina – 6,9%

• Starea infrastructurii – 0,7%

Corupția este preocuparea principală pentru votanții USR și AUR, bărbați, persoane între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului și angajații din sectorul public. Creșterea prețurilor este mai îngrijorătoare pentru votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie și locuitorii din mediul rural.

Persoanele care menționează starea de sănătate ca problemă majoră sunt votanții PSD, cei de peste 60 de ani și persoanele cu educație primară. Războiul din Ucraina reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani.

Autostrada A1 București – Râmnicu Vâlcea este închisă pe mai multe tronsoane între km. 70 și km. 120, pe raza localităților Oarja și Pitești, județul Argeș. Pe A3 București – Brașov, circulația rutieră este blocată între km. 7 și km. 68, în zona Bărcănești, județul Prahova. Traficul pe A7 Ploiești – Adjud este oprit între km. 0 (Dumbrava) și km. 194 (Adjud), iar A0 Centura București este închisă între Afumați și Balotești, județul Ilfov.

Autovehiculele cu masa maximă autorizată peste 7,5 tone întâmpină restricții pe A2 București – Cernavodă, între km. 10 – 105, pe tronsonul București – Dragalina, județul Călărași, și între km. 144 – 10, pe traseul Fetești – București, județul Ialomița.

În județul Buzău, traficul este oprit pe DN 22 Râmnicu Sărat – Băile și DN 2B Buzău – Vizireni. În județul Brăila, circulația este blocată pe DN 22 între limita cu județul Buzău și Brăila și pe DN 2B între Brăila și limita cu județul Buzău. În județul Ilfov, DNCB între Bragadiru și Domnești și DN 1A Mogoșoaia sunt închise, iar în județul Vrancea traficul pe DN 23B între Măicănești și Ciorăști este blocat.

Drumurile DN2C Costești – Pădina și DN2 Buzău – Râmnicu Sărat din județul Buzău sunt restricționate, la fel ca DN2C Slobozia – limita cu județul Buzău, în județul Ialomița.

Pe DN2 între Spătaru și Căldărușanca în județul Buzău, pe DN2 Urziceni – limita Ilfov și DN1D Urziceni – limita Prahova în județul Ialomița, și pe DN2 Afumați – limita cu județul Ialomița în județul Ilfov, circulația este restricționată pentru vehiculele mari.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze temeinic asupra condițiilor meteorologice și restricțiilor înainte de a pleca la drum. Este recomandat să folosească sistemele de iluminare și climatizare, să păstreze distanța de siguranță, să adapteze viteza la condițiile drumului, să semnalizeze din timp schimbarea benzii sau a direcției și să evite depășirile periculoase și comportamentul agresiv. Autoritățile atrag atenția că situația pe drumurile afectate poate evolua rapid și că șoferii trebuie să circule cu maximă prudență.

Bucureștiul și județul Ilfov se află sub Cod Roșu de ninsoare, cu depuneri de zăpadă de până la 50 de centimetri și viscol puternic. Autoritățile au emis mesaje Ro-Alert și recomandă evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare.

Fenomenul meteorologic sever a afectat 67 de localități din 21 de județe, provocând autostrăzi și drumuri naționale blocate, copaci și stâlpi doborâți, precum și aproape 18.500 de consumatori fără curent electric. Peste 29 de vehicule au rămas blocate pe carosabil și au fost deblocate de forțele de intervenție.

Traficul aerian a fost afectat pe Aeroportul Henri Coandă, cu 13 curse anulate sau redirecționate, iar circulația feroviară în București înregistrează întârzieri de aproximativ 60 de minute. În porturile din Constanța și Tulcea, manevrele navale au fost suspendate.

Recomandările autorităților: evitați deplasările, adaptați viteza la condițiile de drum, nu blocați utilajele de deszăpezire și informați-vă doar din surse oficiale. În caz de blocaj, rămâneți în autoturism, semnalizați prezența și sunați la 112.

Situația este monitorizată permanent, iar prioritățile rămân siguranța populației și reducerea riscurilor.

Senatul României a adoptat, luni, două propuneri legislative care vizează protejarea copiilor și tinerilor de efectele jocurilor de noroc, prin creșterea vârstei minime de participare la 21 de ani și limitarea semnificativă a publicității în mediul online.

Cele două inițiative legislative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025 de deputatele Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari din partea USR, PNL, UDMR și PSD.

Primul proiect prevede majorarea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Cel de-al doilea proiect stabilește interzicerea difuzării în mediul online, în intervalul orar 06:00–24:00, a oricărui tip de conținut audio, video sau imagini care promovează jocurile de noroc. Totodată, proiectul interzice difuzarea reclamelor la jocuri de noroc în mediul online în care apar personalități publice, culturale, științifice sau sportive, ori alte persoane a căror notorietate poate încuraja participarea la astfel de activități. Acest proiect a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri.

Cele două propuneri legislative urmează să fie dezbătute și supuse votului în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

România se confruntă cu un deficit de auditori energetici atestați, a declarat ministrul Cseke Attila, care a precizat că, fără acești specialiști, nu pot fi evaluate clădirile ce necesită lucrări de eficientizare energetică, inclusiv blocuri de locuințe, spitale și școli.

În județul Ialomița, de exemplu, există doar patru auditori pentru blocuri de locuințe și un singur auditor pentru alte tipuri de clădiri publice. Situația este similară în județul Giurgiu, cu un auditor pentru blocuri și doi pentru alte clădiri. Deficit de specialiști se înregistrează și în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Călărași și Sălaj, a adăugat ministrul.

Modificările legislative recente, atât la nivel național, cât și european, privind performanța energetică a clădirilor, au determinat suspendarea temporară a procesului de atestare, pentru ca specialiștii să se poată familiariza cu noile metodologii.

La ultima sesiune de atestare, organizată în 2021, din cei 148 de candidați, 109 au promovat examenul și au primit certificate și legitimații de grad I și II pentru auditori energetici.

Înscrierile pentru noua sesiune se vor face printr-o platformă digitală pusă la dispoziție de Ministerul Dezvoltării. Anunțul oficial privind deschiderea înscrierilor și calendarul examenului va fi publicat pe site-ul ministerului în prima parte a lunii martie. Verificarea eligibilității candidaților va avea loc până la jumătatea lunii aprilie, iar lista finală va fi făcută publică în a doua jumătate a lunii. Examenul de atestare va fi organizat la 15 zile după publicarea listei candidaților eligibili.

Ministrul Cseke Attila a subliniat că această măsură vine în sprijinul accelerării lucrărilor de eficientizare energetică, esențiale pentru reducerea consumului de energie și pentru accesarea fondurilor europene destinate modernizării clădirilor publice și de locuințe.