Anul 2025 a adus cele mai mari câștiguri din istoria Pilonului II de pensii private obligatorii. Fondurile au înregistrat un randament mediu de 19,2%, susținute de evoluția foarte bună a Bursei de Valori București, iar acest lucru s-a văzut direct în conturile românilor care contribuie lunar.

Un exemplu relevant este cel al unui român care cotizează la Pilonul II încă din 2008 și care are un salariu mediu. La finalul anului 2025, contul său a depășit 55.000 de lei, iar câștigul obținut doar în acest an este de peste 6.000 de lei – cel mai mare câștig anual de la introducerea Pilonului II.

Creșterea vine în contextul unui an excepțional pe bursă, unde sunt investiți aproximativ un sfert din banii administrați de fondurile Pilonului II. Restul sumelor sunt plasate preponderent în titluri de stat, considerate investiții mai sigure, dar cu randamente mai moderate.

Deși 2025 a fost un an record, specialiștii atrag atenția că evoluțiile nu sunt constante de la un an la altul. Au existat și perioade dificile, cum a fost anul 2022, când fondurile au înregistrat scăderi pe fondul războiului din Ucraina și al crizei energetice.

Pe termen lung însă, randamentele Pilonului II au depășit inflația, iar economiile românilor care contribuie constant au crescut semnificativ, confirmând rolul important al acestui sistem în completarea pensiei de stat.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) a devenit funcțional în cinci noi puncte de trecere a frontierei din România: Foeni și Vălcani (Timiș), Porțile de Fier I (Mehedinți), Rădăuți-Prut (Botoșani) și Siret (Suceava). Inaugurarea a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.
Sistemul se aplică cetățenilor non-UE care au șederi de scurtă durată, până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES înregistrează data și locul de intrare și ieșire, date alfanumerice și biometrice, imagine facială și patru amprente digitale.

La prima intrare, datele biometrice sunt prelevate, iar la călătoriile ulterioare verificarea se face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră. Datele vor fi păstrate 3 ani, iar în caz de refuz de intrare sau depășire a duratei legale, până la 5 ani, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor.
Sistemul EES calculează automat durata legală a șederii, înlocuind treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor, care va fi menținută doar pe perioada de tranziție estimată la aproximativ șase luni. Extinderea la aceste cinci puncte de frontieră continuă procesul de implementare progresivă al EES în România.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat estimările meteorologice pentru intervalul 12 ianuarie – 9 februarie, care indică un debut de perioadă cu temperaturi mai scăzute decât normalul, urmat de o tendință de stabilizare a vremii.

În săptămâna 12 -19 ianuarie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice perioadei în toate regiunile țării. Cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de normalul climatologic.

Pentru intervalul 19 –26 ianuarie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât normalul în zonele montane și local în vestul și sudul țării, iar în rest se vor situa în jurul valorilor obișnuite. Regimul pluviometric va fi aproape de normal la nivel național.

În săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor fi local deficitare în zonele montane, iar în celelalte regiuni se vor menține în limite normale.

În intervalul 2 – 9 februarie, mediile termice vor rămâne apropiate de normalul climatologic pe întreg teritoriul României, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, în jurul valorilor normale.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au scăzut în luna noiembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul sosirilor a totalizat 936.800 de persoane, în scădere cu 5,6% comparativ cu noiembrie 2024. Dintre acestea, 79,6% au fost turiști români, iar 20,4% turiști străini.
Înnoptările au însumat 1,84 milioane, cu 5,5% mai puțin față de noiembrie 2024. Turiștii români au reprezentat 77,8% din totalul înnoptărilor, iar cei străini 22,2%.

Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de noiembrie 2024.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, sosirile în structurile de primire turistică au totalizat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de perioada similară din 2024. Înnoptările au fost de 27,98 milioane, în diminuare cu 1,4%.

Turiștii români au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor și 82,5% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut ponderi de 18,4%, respectiv 17,5%.
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost de 30,3%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de primele 11 luni din 2024.

La nivel județean, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în Municipiul București (1,88 milioane), Constanța (1,79 milioane) și Brașov (1,27 milioane). Cele mai multe înnoptări au fost consemnate în Constanța (5,51 milioane), București (3,78 milioane) și Brașov (2,40 milioane).
În rândul turiștilor străini, cele mai multe sosiri au provenit din Germania, Italia și Israel, conform datelor INS.

România a primit la începutul lunii ianuarie aproape un miliard de euro de la Comisia Europeană, bani destinați agriculturii și care reprezintă rambursarea avansurilor achitate fermierilor români în toamna anului trecut. Fondurile provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și au fost încasate pe 5 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Agriculturii.

Suma de 988,7 milioane de euro acoperă plățile efectuate în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025, când fermierii au primit avansuri din schemele europene pentru a-și susține activitatea curentă. Banii au fost plătiți inițial din bugetul de stat, urmând să fie decontați ulterior de Uniunea Europeană.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că rambursarea confirmă faptul că plățile realizate de România respectă regulile europene. „Este o validare a modului în care au fost gestionate fondurile. Sprijinul ajunge la timp în ferme, iar bugetul național este degrevat de aceste cheltuieli”, a declarat oficialul.

Conform datelor MADR, odată cu această tranșă, România a atras aproximativ 4,08 miliarde de euro în perioada 2025–2026, din toate fondurile europene gestionate la nivel național. Autoritățile afirmă că aceste sume asigură continuitatea plăților către fermieri și stabilitatea financiară a sectorului agricol.

Ministerul Agriculturii anunță că APIA va continua autorizarea și plata subvențiilor aferente campaniei în curs, astfel încât agricultorii să beneficieze fără întârzieri de sprijinul financiar prevăzut de politicile agricole europene.

Mulți români au întâmpinat dificultăți luni, încercând să acceseze ghiseul.ro pentru plata taxelor și impozitelor pe anul 2026 sau pentru a vizualiza sumele datorate. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) explică că plățile nu pot fi efectuate momentan din cauza procesului anual de actualizare a datelor de către primării.

La începutul fiecărui an, primăriile înrolate în ghiseul.ro au posibilitatea de a actualiza taxele, impozitele și tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs. „În cadrul acestui demers, posibilitatea de a efectua plăți online este sistată în relația cu UAT-urile (primăriile) care nu au definitivat procesul descris mai sus. Regretăm această situație și oferim sprijin tehnic pentru remediere”, precizează ADR.

Astfel, cetățenii care doresc să plătească taxele sau să verifice sumele pentru 2026 vor trebui să aștepte până când primăria de care aparțin finalizează actualizarea datelor, în conformitate cu majorările decise în ședințele consiliilor locale sau municipale.
Aplicația ghiseul.ro, care reunește peste 1.600 de instituții publice, permite efectuarea rapidă și sigură a peste 400 de tipuri de plăți.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță impunerea unor restricții de trafic pe DN7 Pitești–Râmnicu Vâlcea–Vestem, până miercuri, în contextul sărbătorilor legale.

Potrivit CNAIR, în zilele de luni, 5 ianuarie (zi premergătoare sărbătorii legale), marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul) se instituie restricții de tonaj pe DN7.
Astfel, circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă pe ambele sensuri de mers, pe sectorul Pitești (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (intersecția DN7 cu DN1).

Restricțiile se aplică luni, între orele 18.00 și 22.00, iar marți și miercuri, între orele 6.00 și 22.00.
CNAIR precizează că nerespectarea acestor restricții constituie contravenție și se sancționează conform legislației în vigoare.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau la 64,8 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, în scădere față de nivelul de 65,408 miliarde de euro înregistrat la 30 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de BNR. Comparativ cu finalul anului 2024, când rezervele valutare erau de 62,135 miliarde de euro, nivelul este însă mai ridicat.

În cursul lunii decembrie, au fost înregistrate intrări de 3,268 miliarde de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime obligatorii în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Totodată, au avut loc ieșiri de 3,876 miliarde de euro, reprezentând modificări ale rezervelor minime în valută, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, precum și plăți din contul Comisiei Europene și altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar valoarea acesteia a ajuns la 12,217 miliarde de euro, în creștere față de 12,011 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și de 8,356 miliarde de euro la 31 decembrie 2024, pe fondul evoluției prețurilor internaționale.
Astfel, rezervele internaționale ale României (valute și aur) se situau la 77,017 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, față de 77,419 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și 70,491 miliarde de euro la finalul anului 2024.
BNR precizează că plățile scadente în luna ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, se ridică la aproximativ 389 milioane de euro.

Pe 6 ianuarie 2026, credincioșii sunt așteptați la Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena pentru a participa la sărbătoarea Botezului Domnului și la distribuirea celor 10.000 de litri de Agheasmă Mare.

Evenimentele încep de la ora 8:30 cu Sfânta Liturghie, urmată la 10:30 de Slujba Sfințirii Mari a apei, oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Începând cu ora 11:30, credincioșii vor putea primi câte o sticlă de jumătate de litru cu apă sfințită, distribuită la Baldachinul Sfinților de lângă catedrală.

Agheasma Mare, considerată purificatoare și protectoare, este sfințită o singură dată pe an, marcând Botezul Domnului, și poate fi folosită până la Odovania praznicului, pe 14 ianuarie.