Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că lansează cel mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România. Este vorba despre procedura de atribuire a contractului de servicii de proiectare pentru realizarea studiilor, conceptului, proiectului tehnic de execuție și asistență tehnică pe perioada execuției lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul 2040 - Etapa I pentru realizarea obiectivului de investiții „Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă - București”. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro. Termenul de depunere a ofertelor este 16 iunie 2025.

Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou Terminal de pasageri cu toate facilitățile necesare, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Potrivit companiei viziunea pentru noua infrastructură este: aeroport individualizat la nivel internațional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne AI, IoT, BMS etc; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranță și securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experiența pasagerilor – spații confortabile, fluxuri intuitive, spații diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate și reziliență - soluții eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluții care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, soluții HVAC, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc).

Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen - Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări și de tranzit sau transfer al pasagerilor.

Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare.

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”.
Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară.

Alte facilități care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, stații de transformare, stații de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor.
Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Terminalul va dispune de stații moderne de taxi și de transport public de călători, dar și de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic.
Noul Terminal va fi conectat la infrastructura rutieră și la cea feroviară.
Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare.

Compania va avea o comunicare permanentă cu stakeholder-ii pentru a asigura succesul proiectului.
Programul strategic are în vedere, într-o etapă ulterioară, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo, precum și prin crearea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat marți că a înaintat Autorității Electorale Permanente (AEP) lista cu propuneri pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate. Pe listă sunt 965 de locuri.

„În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării făcute de Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate și aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate”, scrie într-un comunicat al MAE.

În anul 2025 au fost propuse spre înființare 15 secții de votare în plus față de cele 950 de secții de votare organizate în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024.
Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia (și Malta) – 161 secții, Spania – 147 secții, Marea Britanie – 108 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 69 secții, Republica Moldova – 64 secții, SUA – 50 secții, Belgia – 29 secții, Țările de Jos – 23 secții.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților de cetățeni români din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.
Ministerul Afacerilor Externe menționează că, la fel ca în cazul alegerilor organizate în 2024, din motive obiective, nu vor fi organizate secții de votare în următoarele locuri: Afghanistan (militarii români au fost retrași din teatrele de operațiuni), Rostov-pe-Don (oficiu consular închis), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii este preluată de AR Addis Abeba), Venezuela (misiune închisă), Libia (misiunea este relocată la Tunis) și Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată).

La alegerile prezidențiale votarea în străinătate se desfășoară pe durata a trei zile la fiecare tur de scrutin (2, 3 și 4 mai 2025, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025). Votarea în străinătate începe în toate cele 3 zile (vineri, sâmbătă și duminică) la ora locală 07:00. În zilele de vineri și sâmbătă, votarea se încheie la ora locală 21:00, iar în ziua de duminică, votul se închide la ora 21:00, ora României.

Trei agenții de dezvoltare regională și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor colabora pentru implementarea de proiecte. În total sunt avute în vedere investiții de peste 310 milioane de euro.

Trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est vor colabora cu Banca Europeană de Investiții pentru implementarea de proiecte. Colaborarea va avea loc în cadrul Programelor Regionale 2021-2027. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

„Aprobăm colaborarea a trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est cu Banca Europeană de Investiții, în cadrul Programelor Regionale 2021-2027”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Cei implicați vor susține, prin investiții de peste 310 milioane de euro, activitatea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement.

Combinatul siderurgic gălățean ar putea reîncepe producția după Paște, anunță Cornel Moisescu, noul Head of Primary LIBERTY Galați. De altfel, numirea lui Moisescu în noua poziție face parte din strategia de repornire a producției.
LIBERTY Galați, principalul producător integrat de oțel din România, „îl numește pe Cornel Moisescu Head of Primary la LIBERTY Galați, ca parte a strategiei sale de a reporni operațiunile de producție și de a asigura necesarul de oțel destinat sectoarelor economice strategice ale României, printre care industria de apărare, industria navală, construcții și infrastructură”.

În noul său rol de leadership, Cornel Moisescu va coordona departamentele Aglomerare, Furnal, Turnare Continuă și Oțelărie și va contribui la îndeplinirea obiectivelor de producție, va menține siguranța muncitorilor și va dezvolta procesele tehnologice în linie cu strategia companiei.

„Împreună cu o echipă puternică și dedicată de siderurgiști, ne pregătim pentru repornirea operațiunilor de producție, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, industria siderurgică confruntându-se cu cele mai dificile condiții de piață pe care le-am întâlnit de-a lungul carierei mele, comparabile cu criza financiară din 2008 și criza industriei siderurgice din 2015. Cu toate acestea, știm cât de important este oțelul românesc pentru economia națională și pentru comunitatea din Galați, de aceea facem toate eforturile să asigurăm necesarul de oțel industriilor strategice ale României. Cu suportul echipei, am încredere că vom reporni operațiunile de producție primară după Paște, pe 22 aprilie”, a spus Cornel Moisescu, Head of Primary la LIBERTY Galați.

Cornel Moisescu are o bogată expertiză și 30 de ani de experiență în industria siderurgică, dobândită în cadrul companiei de la Galați. După absolvirea Facultății de Metalurgie, cu specializarea în turnarea metalelor, la Universitatea Dunărea de Jos, în 1995 a început ca inginer metalurgic la SIDEX Galați și a promovat constant, în 2014 fiind numit Head of Blast Furnaces. Cu peste 10 ani de experiență la nivel de management și cu studii de leadership în Luxembourg, Cornel Moisescu a implementat proiecte inovatoare în operațiunile primare, fiind parte dintr-o echipă de specialiști europeni, a gestionat proiecte complexe de modernizare și mentenanță la furnal și a obținut volume de producție-record de-a lungul carierei sale.

CFR Călători anunță că în luna aprilie vor fi modificări în circulația trenurilor. Acestea sunt necesare pentru a permite desfășurarea unor lucrări la infrastructura feroviară.

CFR transmite că între stațiile Câmpulung – Parc Krețulescu, în perioada 1 – 30 aprilie 2025, trenul R 9121 Golești – Parcul Krețulescu va fi anulat pe distanța Câmpulung – Parc Krețulescu. Această restricție nu se aplică în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

De asemenea, ca urmare a lucrărilor programate între stațiile Pitești – Golești, în perioada 7 – 30 aprilie 2025, trenul R 9208 Pitești – Golești – București Nord va fi anulat complet. Și în acest caz, anularea nu se aplică în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Călătorii sunt sfătuiți să verifice orarul trenurilor înainte de călătorie și să țină cont de aceste modificări atunci când își planifică deplasările.

Candidatul Crin Antonescu solicită Guvernului să intervină pentru a ajuta companiile românești afectate de tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump. Trebuie să protejăm cu toate forțele companiile românești de efectele unui război comercial de proporții, al tarifelor vamale, între America și Europa, a transmis Antonescu.

„Voi cere liderilor coaliției ca Guvernul să pregătească urgent măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate. Aceste scheme de ajutor de stat trebuie să fie eficiente și simplu de aplicat, să-și poată produce efectele rapid”, a anunțat Crin Antonescu.

Candidatul partidelor aflate la guvernare a anunțat că va milita pentru o diplomație economică activă.

„Iar ca președinte al României voi schimba imediat centrul de greutate al diplomației noastre. Trebuie să ne schimbăm complet atitudinea și să ne orientăm spre o diplomație economică activă. Atragerea de investiții străine majore în România și găsirea de noi piețe de desfacere pentru mărfurile românești vor reprezenta noile priorități ale tuturor ambasadelor noastre din lume”, a precizat Crin Antonescu.
Tarifele comerciale anunțate miercuri de Trump vizează aproape toate țările din lume.

Europarlamentarul român Victor Negrescu avertizează că România riscă să fie una dintre țările puternic afectate de decizia privind tarifele a lui Donald Trump. Nu putem asista pasivi la această cruciadă comercială cu multe victime, mai spune vicepreședintele Parlamentului European.

„Tarifele anunțate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, afectează direct România. Nu putem asista pasivi la această cruciadă comercială cu multe victime. Decizia administrației americane riscă să lovească direct exporturile românești din industrii-cheie: componente auto, echipamente industriale, bunuri agroalimentare. Efectele se pot traduce în pierderi de locuri de muncă și presiuni economice suplimentare pentru companiile noastre”, a declarat Victor Negrescu.

Europarlamentarul a propus mai mute măsuri de protecție.

„Nu e o criză doar a marilor state. Este și problema noastră. România riscă să fie una dintre țările puternic afectate prin efectele în cascadă ale deciziei și, fără o reacție europeană coordonată, să fie lăsată la urmă. Țara noastră are un excedent comercial cu Statele Unite de 1 miliard de dolari.

De aceea, în Parlamentul European, am venit cu o serie de propuneri și am inițiat deja demersuri pentru:
- Compensarea pierderilor prin fonduri europene, așa cum s-a făcut în pandemie sau în cazul Brexitului.
- Gândirea unui nou cadru comercial UE–SUA, echilibrat, stabil și bine negociat, după modelul britanic.
- Deschiderea de noi piețe pentru produsele europene și românești, sprijinind o politică externă economică mai curajoasă și mai coerentă.”

Soluțiile vor include și nevoile României.
„În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și de membru în delegația cu Statele Unite am solicitat ca soluțiile europene aflate în construcție să includă nevoile României. Pentru a înțelege miza, volumul schimburilor comerciale dintre SUA și UE se ridică la circa o mie de miliarde de dolari. Nu este momentul confruntărilor disproporționate. Avem nevoie de o reacție echilibrată, coordonată la nivel european, în care interesele României să fie pe deplin apărate. Europa trebuie să fie unită, iar România activă și vizibilă în luarea deciziilor”, a precizat Victor Negrescu.

USR cere clarificări urgente de la Ministerul Apărării privind transferul companiilor din industria de apărare. Românii și partenerii noștri merită transparență, susțin reprezentanții partidului aflat în opoziție.

Senatorul USR Sorin Șipoș, membru în Comisia pentru apărare din Senat, solicită public ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, să explice stadiul și temeiul deciziei privind transferul companiilor din industria națională de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării, în contextul în care „Guvernul și Președinția se contrazic flagrant pe acest subiect”.

Într-o interpelare oficială, Sorin Șipoș atrage atenția că România are nevoie, mai mult ca oricând, de coerență în strategia de apărare.

„Industria națională de apărare are nevoie de un cadru clar și eficient de guvernanță, capabil să răspundă rapid nevoilor Armatei Române. În acest context, Ministerul Apărării are obligația să vină cu explicații clare privind reformarea managementului companiilor de apărare și planurile pentru consolidarea capacităților militare în zona Mării Negre”, declarǎ senatorul USR Sorin Şipoș.
USR susține că președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat recent transferul unor companii de la Ministerul Economiei către MApN, în timp ce ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat public că nu are cunoștință de nicio astfel de inițiativă.
Concluzia USR este că informațiile contradictorii transmise de oficiali de rang înalt afectează grav încrederea publicului și a aliaților noștri din NATO. Ca urmare USR cere Ministerului Apărării să răspundă clar la următoarele întrebări:
– Există într-adevăr această intenție de transfer?
– Care este lista exactă a companiilor vizate?
– Ce criterii au fost folosite pentru selecție?
– Care este calendarul estimat pentru implementare?