Igor Moisescu

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut marți o videoconferință cu omologul său ucrainean. România va continua să sprijine Ucraina, a fost mesajul demnitarului român.

Ministrul Angel Tîlvăr, a avut marți, o convorbire, în regim videoconferință, cu ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.

„Cei doi miniștri au discutat despre evoluția războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, la aproape doi ani de la declanșarea conflictului. Fiind prima discuție din acest an, ministrul Tîlvăr şi ministrul Umerov au abordat teme privind stadiul şi perspectivele principalelor teme de interes la nivel bilateral, în cadrul altor formate de cooperare. I-am transmis ministrului Umerov că România condamnă în cei mai duri termeni agresiunea rusă, atacurile asupra populației şi infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care s-au intensificat în ultimele săptămâni, și l-am asigurat că România continuă să susțină Ucraina, alături de aliați şi partneri”, a anunțat MApN.
Cei doi miniștri au discutat despre măsurile concrete pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării dintre cele două țări, cu accent pe importanța pregătirii piloților români și ucraineni în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România.

Ministrul Sănătății din România și reprezentantul Băncii Mondiale au semnat contractul pentru construcția Centrului de Mari Arși din Târgu Mureș. Evenimentul avut loc luni.

Centrul de Mari Arși din Târgu Mureș va fi construit cu fonduri de la Banca Mondială. Alexandru Rafila a anunțat că instituția va avea cinci paturi pentru pacienți în stare critică și alte 10 paturi de tip terapie intermediară și îngrijire post-operatorie.

„Ele se alătură celor de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, unde lucrările sunt deja avansate, unde sunt 6 paturi pentru mari arși, șase paturi pentru arși intermediari post-critici și alte 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstrucivă, iar la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, de asemenea, un șantier aflat în derulare, 15 paturi pentru pacienții critici, 10 paturi pentru pacienții intermediari și pacienți post-critici, 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă”, a transmis Rafila.
În prezent, pacienții cu arsuri grave sunt transportați la spitale din străinătate.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că vor continua discuțiile cu protestatarii transportatori și fermieri. Negociem în continuare cu bună-credință cu protestatarii, a spus șeful Guvernului.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut luni o întâlnire de lucru cu miniștrii implicați în negocierile cu transportatorii și fermierii protestatari. Scopul discuțiilor a fost urgentarea elaborării de acte normative care să transpună în practică soluțiile convenite de cele două părți prin procesele-verbale încheiate.

„Membrii Executivului au prezentat modul în care prioritizează aceste proiecte legislative, astfel încât în următoarele ședințe de Guvern să fie adoptate primele hotărâri de guvern și ordine de ministru cuprinzând măsurile concrete agreate în sprijinul fermierilor și al transportatorilor”, a comunicat Guvernul după întâlnire.
Marcel Ciolacu a stabilit limita privind negocierile cu transportatorii.
„Negociem în continuare cu bună-credință cu protestatarii. Avem o totală disponibilitate la dialog, totul până la măsurile privind reducerea evaziunii fiscale. Aceasta este linia roșie peste care nu putem trece”, a transmis Marcel Ciolacu.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță că a fost lansată competiția pentru „Proiecte de transfer la operatorul economic (PTE)”, cu un buget de 53.000.000 lei. Fondurile provin din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), având ca scop creșterea competitivității economice, prin asimilarea rezultatelor CDI ale organizațiilor de cercetare și transferul acestor rezultate către piață.

“Finanțăm cu 53 de milioane de lei transferul tehnologic al peste 35 de soluții inovative, validate în laboratoarele de cercetare, către industria și economia românească. Sprijinim astfel dezvoltarea economiei, prin inovațiile pe care românii geniali le-au generat în domenii precum digitalizare, spațiu, agricultură, climă, energie, mobilitate, sănătate sau securitate civilă”, a declarat ministrul Cercetării, Bogdan Ivan.
Obiectivele finanțării sunt:
-dezvoltarea și/sau fabricarea de prototipuri şi instalații pilot pentru produse, tehnologii, servicii noi sau semnificativ îmbunătățite din domenii de specializare inteligentă sau de prioritate publică;
-întărirea capacității de inovare a întreprinderilor și crearea de noi produse, sisteme, tehnologii și servicii cu potențial de exploatare comercială pe piața internă şi internațională;
-stimularea creșterii cheltuielilor sectorului privat în cercetare-dezvoltare, atât pentru propriile activităţi, cât şi pentru colaborarea cu organizaţiile de cercetare publice;
-racordarea cercetării aplicative şi a progresului tehnologic din România la evoluția şi cerinţele mediului socio-economic naţional şi internațional.
Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 16 februarie 2024. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma online https://uefiscdi-direct.ro.

Guvernul anunță că a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru ajutorul de stat în industria materialelor de construcții. Este vorba despre schema de ajutor de stat prin care Executivul își propune să dezvolte producția internă în domeniul materialelor de construcții.

Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Radu Oprea, la finalul ședinței de Guvern. Ghidul solicitantului conține criteriile de departajare, adică zonele mai puțin dezvoltate, localitățile cu populație mică, tipul de investiție, dezechilibrul în balanța comercială, valoarea capitalului social și valoarea investiției.

Autoritățile își propun să reducă deficitul comercial, să dezvolte județe mai puțin dezvoltate și să creeze noi locuri de muncă.
Bugetul din 2024 al programului este 150 de milioane de euro, iar primele cotracte de finanțare ar putea fi semnate în luna mai.

Ministerul Energiei anunță că nu există depășiri ale parametrilor de mediu la Complexul Energetic Valea Jiului și Termocentrala Paroşeni. Unitățile sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului, iar rezultatele recente indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise, a transmis Ministerul Energiei.

Miercuri, autoritățile au fost informate despre existența unui miros de sulf în zonele menționate ceea ce a stârnit îngrijorarea locuitorilor.

„În contextul acestor evenimente, dorim să aducem la cunoştinţa publicului că Societatea Complexul Energetic Valea Jiului şi Termocentrala Paroşeni sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului. Această monitorizare este efectuată prin intermediul unor echipamente specifice de urmărire şi control. Rezultatele recente ale monitorizărilor indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise. Aceste date au fost prezentate şi confirmate de reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ale altor autorităţi competente", scrie în comunicatul emis de Ministerul Energiei.

Guvernul a aprobat contractul de finanțare cu BEI, în valoare de 200 de milioane de lei, pentru o nouă secțiune a autostrăzii A3. Discuțiile au avut loc în cadrul ședinței de joi a Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că banii de la Banca Europeană de Investiții vor fi folosiți pentru construirea unui sector de 42 de kilometri.

„Aprobăm astăzi contractul de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 200 de milioane de lei, pentru o nouă secțiune a autostrăzii A3, de 42 de kilometri”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai spus că în 2024 se vor realiza cele mai multe autostrăzi și drumuri expres din istoria României cu ajutorul fondurilor europene, alocări bugetare și împrumuturi bancare.

Premierul român, Marcel Ciolacu l-a felicitat pe noul prim-ministru al Franței Gabriel Attal.

Mesajul a fost transmis pe platforma X.
„Felicitări Gabriel Attal cu ocazia numirii în funcția de prim-ministru. Sunt pregătit să lucrăm împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic, inclusiv la nivel economic și sectorial. Sprijin ferm pentru intensificarea cooperării noastre în cadrul EU și NATO”, a scris Marcel Ciolacu.
Gabriel Attal are 34 de ani și este cel mai tânăr premier din istoria Franței. În fostul guvern, el a ocupat poziția de ministru al Învățământului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cu prilejul convorbirii, Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări cu privire la situația de securitate din Ucraina și din regiune, în special la Marea Neagră, iar Președintele României l-a asigurat pe Președintele Volodîmîr Zelenski de continuarea sprijinului ferm al țării noastre pentru Ucraina. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.

Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat și despre dezvoltarea relației bilaterale și prioritățile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc și dorința comună de a avansa substanțial în procesul de stabilire a unui Parteneriat Strategic între cele două țări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a Președintelui Volodîmîr Zelenski la București, în octombrie 2023, și conform Declarației Comune semnate atunci de cei doi șefi de stat. În acest context, Președintele României a salutat progresele referitoare la recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ca urmare a celor convenite de cei Președinți în octombrie 2023, și a subliniat importanța respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent și principial între cele două țări pe toate dosarele de interes reciproc.

Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au discutat și despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, Președintele României felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit în mod deosebit Președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros și susținerea acordate de șeful statului român personal și de România în atingerea acestui obiectiv.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat, de asemenea, despre parcursul euroatlantic al Ucrainei și despre prioritățile la nivel aliat din acest an, precum și despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.
MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.

Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.
Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.