România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj video de Anul Nou în care a făcut bilanțul anului 2025, pe care l-a descris drept unul dificil, dar esențial pentru consolidarea încrederii și a dialogului cu cetățenii.

„2025 a fost un an al provocărilor, dar și al curajului de a nu renunța în fața încercărilor grele. Un an în care fiecare pas înainte a cerut determinare, răbdare și încredere într-un viitor mai bun”, a afirmat șeful statului.

Președintele a vorbit despre campaniile complexe, vizitele diplomatice și întâlnirile care au contribuit la conturarea unor direcții importante pentru viitorul României, subliniind însă că prioritatea sa a fost contactul direct cu oamenii.

„Mai presus de toate, a fost un an al dialogului sincer cu oamenii – în piețe, pe străzi, în comunități, acolo unde se simte cu adevărat pulsul societății românești”, a transmis Nicușor Dan.

În mesajul său, președintele a făcut un apel la unitate și solidaritate, arătând că experiențele anului trecut au demonstrat importanța coeziunii sociale.

„2025 ne-a reamintit că adevărata noastră forță stă în unitate, în capacitatea de a rămâne împreună chiar și atunci când drumul este dificil”, a declarat acesta.

Privind spre anul 2026, Nicușor Dan a transmis românilor un mesaj de speranță și responsabilitate: „Privesc spre 2026 cu responsabilitate și vă doresc tuturor un an al stabilității, al prosperității și al împlinirilor. Să fie un an al păcii, al solidarității și al încrederii că facem totul cu bună-credință”.

Președintele și-a încheiat mesajul mulțumindu-le românilor pentru sprijin și încredere: „Mergem mai departe, împreună! La mulți ani, români!”.

Valoarea punctului în ambulatoriu va crește la 6,5 lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat Alexandru Rogobete, precizând că măsura este rezultatul unor negocieri intense și al unei abordări responsabile față de sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, ambulatoriul reprezintă o componentă esențială a sistemului medical, având un rol major în prevenție, diagnostic precoce și asigurarea continuității îngrijirii medicale. Consolidarea finanțării acestui segment va contribui la reducerea aglomerării spitalelor și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în timp util.

Finanțarea majorării punctului în ambulatoriu este asigurată din economiile realizate în urma măsurilor adoptate pentru reducerea concediilor medicale fictive. Conform datelor prezentate, aceste măsuri au generat economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, fonduri care sunt redirecționate către servicii medicale și îngrijirea pacienților.

Alexandru Rogobete a subliniat că, deși în forma inițială a unei ordonanțe privind măsuri fiscale creșterea fusese prorogată, decizia a fost revizuită pe baza unor date clare și a unui impact bugetar calculat. „Un sistem eficient se construiește prin susținerea reală a ambulatoriului, nu prin amânări”, a transmis acesta.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că în ședința de Guvern a fost modificat Codul Fiscal astfel încât clădirile utilizate ca sere, solarii, răsadnițe, ciupercării și silozuri pentru furaje să rămână scutite de impozit.

„Serele și solariile fermierilor și din gospodăriile românilor nu vor fi impozitate! În ședința de guvern din această seară a fost modificat Codul Fiscal astfel încât clădirile care sunt utilizate ca sere, solarii, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor vor fi în continuare scutite de impozit”, a transmis Florin Barbu.

Ministrul a subliniat că producătorii agricoli au nevoie de sprijin și nu de măsuri care să le afecteze activitatea: „Mă bucur că Ministerul Finanțelor a înțeles argumentele Partidului Social Democrat și a renunțat la această măsură care nu făcea altceva decât să pună o presiune suplimentară pe fermierii noștri. Am spus-o și o repet: producătorii noștri au nevoie de sprijin, nu de piedici prin măsuri care au un impact marginal asupra veniturilor statului”.

Modificarea vine în contextul în care autoritățile au fost criticate pentru posibila impozitare a clădirilor folosite în agricultură, măsură care ar fi afectat atât fermele mari, cât și gospodăriile individuale.

Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.