Minorii nu mai pot cumpăra alcool, tutun și băuturi energizante. Asta conform unui proiect adoptat de deputați. Proiectul a fost inițiat de USR.

Comercianții vor avea obligația să se asigure, în cazul vânzării de alcool, tutun și băuturi energizante, că persoana care cumpără are peste 18 ani, potrivit unui proiect inițiat de deputații USR Adrian Wiener și Ionuț Moșteanu și adoptat de Parlament. Pentru ca măsura propusă să se aplice mai este nevoie doar de promulgarea legii de către președintele României.

Interdicția de a vinde alcool și țigări minorilor este prevăzută de mai mult timp în legislație, dar regula a fost prea puțin respectată pe motiv că vânzătorul nu poate verifica vârsta cumpărătorului. Proiectul USR a remediat acest neajuns, îi va responsabiliza pe comercianți și, mai ales, îi va proteja pe copii și adolescenți.
„40% dintre decesele din România sunt legate de factori de risc, adică de comportamente modificabile. Iar dincolo de alegerile personale, factorii de risc pot fi ameliorați prin politici publice. Astăzi am făcut un pas decisiv în privința uneia dintre ele. În România avem o interdicție de vânzare a alcoolului și țigărilor către minori, dar ea e mai mult formală, pentru că, zilnic, mii de copii cumpără tutun și România are cea mai mare rată de fumători în rândul adolescenților din Europa. Avem datoria, ca societate, de a construi un zid care să ne protejeze copiii”, declară Adrian Wiener, deputat USR și medic.

Potrivit legii adoptate astăzi, pentru a verifica împlinirea vârstei de 18 ani de către cumpărător sau consumator, vânzătorii de băuturi alcoolice, băuturi energizante și produse din tutun, respectiv angajații localurilor publice vor avea obligația să solicite consultarea actelor de identitate ale cumpărătorului/consumatorului. Amenda pentru neîndeplinirea acestei obligații este cuprinsă între 10.000 lei și 30.000 lei.
„A trecut mai bine de un an de când am depus această inițiativă, alături de colegul Adrian Wiener, și mă bucur că am reușit astăzi, în ultima zi de plen a sesiunii parlamentare, să fie adoptată și de Camera Deputaților. Sper ca președintele să promulge legea cât mai repede pentru că nu mai trebuie pierdut timp în a-i proteja pe copii de vicii care pot să le afecteze grav dezvoltarea fizică și mentală, chiar le amenință viața”, afirmă Ionuț Moșteanu, co-inițiator și liderul grupului USR din Camera Deputaților.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 26 iunie, un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Evenimentul celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale națiunii române, a declarat președintele.

„Ziua Drapelului Național celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale națiunii române. Tricolorul a marcat, începând cu anul 1848, marile evenimente istorice care au dus la crearea statului național român, independent, unitar și democratic. Culorile drapelului au însuflețit generație după generație, în lupta pentru împlinirea marilor idealuri naționale - asigurarea independenței, triumful libertății, instaurarea democrației și a statului de drept și integrarea României în NATO și Uniunea Europeană. Onorăm Drapelul Național ca simbol al înaltelor valori naționale pe care le reprezintă și, totodată, ne amintim cu recunoștință de toți înaintașii care au slujit și s-au sacrificat pentru apărarea acestora – de la pașoptiști până la actualii veterani ai forțelor armate, care au participat recent în teatrele internaționale de operații. Astăzi, Drapelul Național flutură alături de steagurile aliaților și partenerilor noștri, împreună cu care împărtășim valori și idealuri comune în misiuni internaționale desfășurate sub egida NATO, UE sau ONU”, a transmis președintele României.

Klaus Iohannis a mai spus că „Ziua Drapelului Național este un bun prilej de a reafirma valorile fundamentale ale națiunii noastre și de a acționa împreună pentru consolidarea coeziunii și împlinirea marilor aspirații naționale.”
„Simbol al identității românești, Drapelul Național reprezintă un element unificator pentru români, oriunde s-ar afla. Tricolorul este prezent în momentele de cumpănă sau de bucurie, la evenimente naționale și internaționale, în instituții, la parade sau cu prilejul competițiilor sportive. Dragi români, să rămânem uniți în jurul Drapelului Național și să acționăm energic pentru consolidarea democrației, a statului de drept, a egalității de șanse și pentru edificarea unei societăți libere și prospere, parte a marii familii europene”, a adăugat Klaus Iohannis.

Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că în cadrul Consiliului AgriFish a propus modificarea Regulamentului 2115/ 2023 pentru a le permite fermierilor eligibilitatea cheltuielilor privind achiziția de animale de reproducție în FEADR.

„Este o decizie pe care o așteaptă majoritatea fermierilor europeni care își desfășoară activitatea în zootehnie, având în vedere dificultățile pe care le au de la începutul conflictului din Ucraina. Mă bucur că propunerea noastră a primit sprijinul a unei părți importante a colegilor mei miniștri din statele membre”, a transmis Florin Barbu.

De asemenea, ministrul român a solicitat în cadrul Consiliului AgriFish includerea în documentul de sinteză al Președinției Consiliului a principiului de convergență pentru plățile directe acordate fermierilor.
„Este obligatoriu să existe un echilibru al plăților acordate celor care produc, pentru a oferi șanse egale de dezvoltare tuturor fermierilor europeni”, a precizat Forin Barbu.

Liderii PNL și PSD nu reușesc să se înțeleagă asupra datei alegerilor prezidențiale. Ei s-au întâlnit marți, dar nu au reușit să ajungă la un compromis. Surse din lumea politică descriu situația drept un blocaj total.

PNL propune ca alegerile prezidențiale să aibă loc în octombrie sau noiembrie. PSD, însă, vrea ca alegerile să fie în luna septembrie, așa cum a fost convenit în coaliție în primăvară.
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut în ședința de Guvern ministrului liberal de Interne să pregătească proiectul de hotărâre privind organizarea alegerilor prezidențiale pe 15 sau 29 septembrie.

O nouă rundă de negocieri PSD-PNL se va desfășura vineri.

Elena Lasconi este noul președinte al USR. Victoria în cursa internă a fost anunțată miercuri. Alegerile au ținut două zile, iar Lasconi a avut majoritatea voturilor.

Elena Lasconi a obținut 68,14% din voturile exprimate. Potrivit reprezentanților USR, au votat 11.333 de membri din cei 25.607 cu drept de vot.
Imediat după aflarea rezultatului, noul președintele al USR a anunțat că vrea să devină și candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Candidatura trebuie să fie aprobată în cadrul partidului.

„Îmi voi depune candidatura sâmbătă”, a anunțat Elena Lasconi.
Noul președinte al USR a mai anunțat că nu exclude varianta realizării unor alianțe.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că instanţa de fond din Malta a hotărât predarea lui Paul-Philippe al României. El a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu și pentru un prejudiciu de 9,5 milioane de euro.

„Este o decizie așteptată de Ministerul Justiției și de statul român, care face constant eforturi pentru aducerea fugarilor în țară. Hotârârea nu este definitivă, poate fi atacată. Mulțumesc colegilor de la Ministerul Justiţiei, Administrația Națională a Penitenciarelor, instanței de executare şi tuturor autorităţilor care şi-au adus aportul pentru ca aceasta să fie soluţia”, a transmis Aina Gorghiu.

Potrivit ministrului român, până la jumătatea lunii iunie, au fost aduși în țară 383 de fugari.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că „sfaturile” IPS Teodosie date unei femei care se plângea că soțul o abuzează reprezintă „o dovadă crasă de lipsă de respect și de empatie”. Acest derapaj inacceptabil nu trebuie trecut sub tăcere, mai spune Gorghiu.

„<Sfaturile> ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, date la un post de radio unei femei care se plângea că soțul o abuzează psihologic reprezintă o dovadă crasă de lipsă de respect și de empatie pentru victimele violenței de orice tip, dar mai ales domestice”, a scris Alina Gorghiu, pe Facebook.

Potrivit statisticilor, în primele 5 luni ale acestui an, polițiștii au intervenit la 49.014 cazuri de violență domestică. În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 4.996 de ordine de protecție: „Numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut în 2024 față de anul trecut”.

„Pentru mine, pentru Ministerul Justiției, combaterea violenței este o prioritate. Acesta este motivul pentru care am venit cu inițiativa Ordinului de protecție extins (care va intra în vigoare la finalul lunii august) sau cu voucherele acordate rapid, în limita a 16.500 lei, pentru nevoile imediate ale victimelor infracțiunilor”, mai transmite ministrul Justiției.
„Dar cum putem mediatiza mai bine toate aceste inițiative concrete dacă persoane publice cu credibilitate în ochii românilor bagatelizează violența domestică? Cum putem fi credibili când aceleași persoane publice insinuează că femeile <trebuie să își ducă crucea> alături de un abuzator și să îndure o căsnice cu abuzuri?”, a adăugat Alina Gorghiu.
Ea susține că este rușinos că o persoană publică cu credibilitate pentru enoriașii români face astfel de afirmații, iar acest derapaj inacceptabil nu trebuie trecut sub tăcere.

Liderii PSD și PNL se întâlnesc marți, pentru a stabili data alegerilor prezidențiale. Primul tur ar putea fi pe 15 sau pe 29 septembrie, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul i-a cerut ministrului liberal de Interne să pregătească documentul privind organizarea scrutinului. Solicitarea a fost făcută în timpul ședinței de Guvern de săptămâna trecută.

„În urma deciziilor din coaliția de guvernare, îi solicit domnului vicepremier și ministru al afacerilor interne, Cătălin Predoiu să pregătească proiectul hotărârii de guvern privind alegerile prezidențiale”, a declarat Marcel Ciolacu.
Turul doi al alegerilor prezidențiale va fi organizat la două săptămâni distanță de primul tur. Liberalii au solicitat ca alegerile prezidențiale să se desfășoare spre finalul anului, în timp ce pe social-democrații au optat pentru păstrarea înțelegerii inițiale.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, participă, luni, la Consiliul AgriFish de la Luxemburg. Printre punctele importante de pe ordinea de zi se află aprobarea unui set de concluzii privind viitorul agriculturii în UE.

În cadrul unei sesiuni publice, președinția belgiană va oferi informații actualizate cu privire la cele patru dosare legislative în curs. Este vorba de propuneri de regulamente ce vizează materialul de reproducere a plantelor, materialul forestier de reproducere, necesitatea unui cadru de monitorizare a pădurilor, precum și protecția animalelor în timpul transportului.

Tot în sesiune publică, Comisia își va prezenta comunicarea referitoare la situația actuală a pescuitului sustenabil în UE și la orientările pentru stabilirea posibilităților de pescuit pentru 2025. Miniștrii pescuitului vor avea ulterior ocazia de a-și exprima opiniile cu privire la acest subiect și de a-și evidenția prioritățile.
România va supune atenției Comisiei chestiunea legată de eligibilitatea achiziției de animale de reproducție în cadrul planurilor strategice PAC, având în vedere trendul descendent al efectivelor de animale. În acest context, România consideră achiziția de animale de reproducție esențială, întrucât acest deficit se răsfrânge și asupra sectorului vegetal, a cărui rentabilitate scade în lipsa valorificării pentru creșterea animalelor. Interdependența dintre sectorul vegetal și cel zootehnic, mai ales în contextul geopolitic actual, impune corelarea capacității celor două sectoare, iar în acest sens se solicită eligibilitatea cheltuielilor privind achiziția de animale din cadrul FEADR.

Totodată, România, alături de Bulgaria și Polonia va face apel pentru eliminarea sau majorarea plafonului individual al unei întreprinderi în producția agricolă primară în Cadrul temporar de criză și tranziție pentru ajutoarele de stat, această modificare putând permite acordarea de sprijin tuturor producătorilor afectați de criză.