Aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) au intrat în etapa finală a lucrărilor, fiind demarate pregătirile pentru deschiderea traficului, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Este vorba despre tronsonul Focșani – Adjud Nord, care continuă secțiunea Buzău – Focșani, deschisă circulației anul trecut. Odată cu darea în trafic a acestui tronson, traficul de tranzit va fi scos din municipiul Adjud, iar șoferii vor beneficia de o circulație mai rapidă și mai sigură.

După deschiderea tronsonului, va fi asigurată circulația neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploiești și Adjud, pe o distanță de aproximativ 196 de kilometri, precum și o conexiune rutieră rapidă de aproape 240 de kilometri între București și Adjud.

În prezent, pe șantier se mai desfășoară lucrări de asfaltare pe ultimele pasaje, montarea rosturilor de dilatație și a parapetelor, realizarea semnalizării rutiere, finalizarea panourilor fonoabsorbante, lucrări la sistemele ITS și de iluminat, precum și testarea acestora. Unele lucrări, precum cele de amenajare a scurgerilor apelor, drumurilor de întreținere, parcărilor și spațiilor de servicii, vor continua și după deschiderea traficului.

Șantierul este mobilizat cu 2.874 de muncitori,592 de șoferi pe 296 de autobasculante, care lucrează în două schimburi, și 365 de utilaje. Reprezentanții proiectului precizează că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, mobilizarea din teren permite deschiderea circulației în perioada următoare.
Proiectul este cofinanțat din fonduri europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că luni seara în comuna Barcea, sat Podoleni, a fost demarată o intervenție de urgență pe DJ 252, ca urmare a scurgerilor masive de apă venite din amonte, care ar fi putut provoca inundații în gospodăriile localnicilor.

Costel Fotea a declarat că măsura a fost luată pentru a asigura siguranța cetățenilor: „Am decis realizarea unui pod transversal care să permită scurgerea controlată a apei dintr-un canal de desecare. Este o intervenție esențială pentru protejarea locuințelor și siguranța oamenilor din zonă.”

Pe durata lucrărilor, drumul va fi temporar închis, urmând să fie refăcut după finalizarea podului. Termenul estimat pentru execuția podului este de 5 zile. Autoritățile locale și Consiliul Județean fac apel la participanții la trafic să manifeste înțelegere și prudență pe perioada lucrărilor.

Comisia Europeană a adoptat „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, un set de măsuri care include pentru prima dată investiții considerate urgente în infrastructura energetică din România și Europa de Sud-Est, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că discuțiile purtate recent la București, în cadrul CESEC, cu comisarul european Dan Jørgensen, privind interconexiunile critice ale României, se regăsesc acum în pachetul adoptat la nivel european.
Potrivit lui Ivan, diferențele ridicate de preț dintre Europa de Vest și regiunea sud-estică provin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestiile vechi ale rețelelor, care limitează transportul energiei mai ieftine. Noul pachet european urmărește să remedieze aceste probleme prin: deblocarea proiectelor critice de interconectare, accelerarea procedurilor de autorizare, modernizarea regulilor de funcționare ale pieței, reducerea congestiilor din rețea și întărirea securității fizice și cibernetice a infrastructurii.

În lista celor opt proiecte europene prioritare, denumite „Energy Highways”, este inclus și proiectul Austria–Ungaria–Slovacia, considerat esențial pentru stabilitatea prețurilor în Europa de Sud-Est și pentru integrarea producției românești în piața energetică europeană.
„Mai multă rețea, mai puțină birocrație, mai multă energie accesibilă pentru consumatori. Un pas concret pentru facturi mai mici și pentru o Românie cu adevărat conectată la piața europeană”, a transmis ministrul Energiei.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu românii din Franța, că România a intrat într-un proces profund de reconciliere între administrație și societate, un demers care urmărește refacerea încrederii și clarificarea direcției statului.

Aflat în vizită în Franța, șeful statului le-a transmis membrilor comunității românești că țara trece printr-o etapă de maturizare administrativă și economică. „Față de unde riscam să fim anul trecut, cred că ne-am învățat cu toții lecțiile și am început un proces destul de lung de reconciliere între administrație și societate”, a afirmat președintele.

Potrivit acestuia, România dispune în prezent de un sector privat dinamic și de o administrație „care, într-o anumită măsură, este de bună credință și începe să știe ce vrea”. Nicușor Dan a anunțat totodată că Administrația Prezidențială lucrează la o interfață specială pentru românii din diaspora, menită să faciliteze comunicarea cu instituțiile statului.

„Încercăm să creăm o interfață astfel încât, în mod structurat și pentru toți românii care trăiesc în afara României, să facem lucruri care să țină și să facă acțiunile noastre mai eficiente”, a precizat el.
Președintele a subliniat că relația dintre stat și diaspora trebuie să devină una de parteneriat, cu accent pe colaborarea în domeniile economic și academic. „Este în beneficiul tuturor să extindem comunicarea”, a spus acesta.
În încheiere, Nicușor Dan a lansat un apel la dialog deschis: „Vreau să vă invit să continuăm dialogul, astfel încât să reușim să facem multe lucruri împreună”.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că nu o va demite pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, în legătură cu criza de apă din județul Prahova. Șeful Executivului a solicitat însă un raport complet asupra situației până miercuri, pentru identificarea responsabililor.

Bolojan a declarat că un ministru nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile eronate luate de persoane din subordine care au atribuții clare.

Criza a izbucnit duminică, 30 noiembrie, când alimentarea cu apă a fost sistată în mai multe localități din Prahova – Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei – din cauza turbidității ridicate înregistrate în lacul de acumulare Paltinu. Populația a fost ulterior aprovizionată cu apă îmbuteliată. Peste 100.000 de persoane sunt afectate.

Situația a generat tensiuni politice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat Apele Române pentru lipsa de anticipare a fenomenelor care au dus la creșterea turbidității, considerând acest lucru o dovadă de lipsă de profesionalism.
Partidul Social-Democrat a cerut demisia ministrei.

Deputatul PSD Marius Constantin Budăi cere publicarea valorii totale a ajutoarelor oferite de România Ucrainei, afirmând că este „un drept fundamental al cetățenilor” să știe cum au fost cheltuiți banii publici.

Într-o postare pe rețelele sociale, Budăi critică lipsa de transparență a autorităților și susține că secretizarea sumelor alimentează suspiciuni privind eventuale nereguli sau valori mai mari decât cele reale.

„Este vorba de bani colectați din taxele și impozitele românilor. Cetățenii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor”, spune acesta, adăugând că „secretomania este greu de explicat”.
Budăi îi acuză pe reprezentanții USR și foștii responsabili din Ministerul Apărării și al Afacerilor Externe că se ascund în spatele „secretului militar”, în timp ce alte state – inclusiv SUA – au publicat liste detaliate ale ajutoarelor acordate Ucrainei.

„Unde vă este transparența, pe care ați invocat-o de atâtea ori în opoziție?”, întreabă parlamentarul, solicitând Guvernului și instituțiilor responsabile clarificarea situației.

Una dintre bijuteriile arhitecturale ale Galațiului, imobilul de pe strada Eroilor nr. 16, și-a recăpătat strălucirea de altădată, grație unui amplu proiect de reabilitare derulat de Consiliul Județean Galați, finanțat prin PNRR, în valoare de aproape 6 milioane de lei.

Clădirea, construită la sfârșitul secolului XIX și cunoscută sub denumirea de Casa Colognomu–Calavrezos, face parte din „Ansamblul urban Strada Eroilor” și este clasificată ca monument istoric. Edificiul, realizat în stil neoclasic, se remarcă prin detaliile decorative, printre care patru coloane cu capiteluri corintice la intrare și reprezentarea lui Hermes, patronul comercianților.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că istoria clădirii este legată de două dintre cele mai proeminente familii de comercianți din oraș și că reabilitarea „redă frumusețea Galațiului, cu întreaga bogăție a moștenirii sale istorice și arhitecturale”.

Imobilul, cu o suprafață desfășurată de 756 mp, a fost reabilitat integral, lucrările incluzând consolidare seismică, termoizolare, recompartimentare, modernizarea sistemelor de utilități, climatizare și iluminat, precum și creșterea eficienței energetice prin instalarea unei centrale termice moderne, panouri solare și a unui sistem inteligent de management al consumurilor.
Proiectul reprezintă un exemplu de valorificare a patrimoniului istoric al Galațiului și de modernizare a clădirilor publice pentru eficiență energetică și siguranță.

PSD cere USR și ministrei Mediului, Apei și Pădurilor, Diana Buzoianu, să-și asume responsabilitatea pentru criza provocată de secarea barajului de la Paltinu, care a afectat județele Prahova și Dâmbovița.

Potrivit unui comunicat al PSD, situația a fost generată de o gestionare defectuoasă a operațiunii de golire a lacului de acumulare, în ciuda avertismentelor publice transmise de Prefectura Prahova privind riscul apariției unei situații de urgență. Partidul acuză ministra Buzoianu de superficialitate, informații false și punerea în pericol a vieții și sănătății a sute de mii de persoane, dar și a sistemului energetic național.

PSD menționează că a fost evitată „o altă criză majoră de sănătate publică”, după ce Direcția de Sănătate Publică a refuzat livrarea de apă potabilă infestată în localitățile afectate.
Partidul solicită prim-ministrului Ilie Bolojan să ceară explicații și soluții imediate, subliniind că ministra Buzoianu nu se poate exonera de responsabilitate, după ce și-a asumat personal operațiunea și a numit colegi în conducerea Administrației Naționale „Apele Române”.
PSD solicită conducerii USR să înceteze „campania mincinoasă de intoxicare” și să recunoască responsabilitatea pentru dezastrul provocat de Ministerul Mediului.