Organizaţia Internaţională a Muncii trage un serios semnal de alarmă pentru reglementarea cât mai urgentă a activităților platformelor digitale, din prisma angajaților care lucrează pentru acestea.
Platformele digitale au crescut de cinci ori în ultimul deceniu. Oferă oportunităţi unora, dar erodează drepturile angajaţilor, se arată în primul raport dedicat efectelor platformelor digitale asupra pieţei muncii, realizat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), transmite Reuters
Realizatorii raportului au intervievat 12.000 de angajaţi din 100 de ţări, 70 de companii şi 16 platforme digitale.
Pandemia de coronavirus (COVID-19) a accelerat trecerea la economia digitală, a schimbat modul în care munca a fost timp de decenii organizată şi reglementată.
În urma pierderii locurilor de muncă, milioane de persoane oferă servicii la cerere - de exemplu taximetrişti, livratori - sau servicii de îngrijire a copiilor. Dar în multe cazuri aceste activităţi sunt prost plătite - jumătate din lucrătorii online câştigă sub doi dolari pe oră - şi nu au acces la tradiţionalele beneficii de care se bucură angajaţii - contracte colective de muncă, asigurări şi protecţia în cazul rănirii în timpul muncii, se arată în raport.
În general, platformele clasifică angajaţii ca fiind contractori independenţi, iar drepturile lor depind de condiţiile stabilite de platformă şi nu de legislaţia muncii.
Organizaţia Internaţională a Muncii susţine că există inegalităţi semnificative în rândul platformelor, angajaţii din ţările în curs de dezvoltare câştigând cu 60% mai puţin decât cei din statele dezvoltate.
Controlul şi proprietatea datelor angajaţilor este un alt motiv de îngrijorare, susţine şeful OIM.
Apariţia unor giganţi reprezintă un risc, deoarece ei au acces la un nivel extins de informaţii create de angajaţi, iar platformele digitale pot folosi aceste informaţi în scopuri proprii, se arată în raport