Pe fondul scăderii fertilității, populația lumii va continua să crească. Previziunile indică o dublare a numărului locuitorilor planetei la sfârșitul acestui secol. India va depăși China la numărul de locuitori iar Africa va fi continentul cu cea mai rapidă creştere demografică
În fiecare an, în data de 11 iulie, este sărbătorită Ziua mondială a populaţiei. Marcată pentru prima oară în 1989, la recomandarea Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ziua mondială a populaţiei a fost aleasă ca urmare a atingerii cifrei de cinci miliarde a populaţiei globale, la 11 iulie 1987.
Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru Populaţie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaţia lumii în fiecare an. Chiar presupunând că nivelul fertilităţii va continua să scadă, populaţia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, de 9,8 miliarde în 2050 şi de 11,2 miliarde în 2100, conform proiecţiei de variantă medie.
Datele statistice arată că la 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.
Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.
La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi. De asemenea, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8‰), Luxemburg (6,9), Malta (7,3) şi Suedia (8,6‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5‰), Letonia (14,5), Lituania (13,7), România (13,4) şi Ungaria (13,3).
În ceea ce priveşte România, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175.000 de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019, menţionează Institutul Naţional de Statistică. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752.000 faţă de 3.245.000 persoane)
Conform statisticilor Eurostat, cea mai are creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7), Irlanda (12,1) şi Suedia (9,5), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5), Croaţia (minus 4,4) şi Italia (minus 1,9), informează Agerpres.