Guvernul a aprobat o ordonanță prin care telemedicina este introdusă într-un cadru legal clar și funcțional, fiind definite tipurile de servicii medicale care pot fi furnizate la distanță, precum și situațiile în care consultația față în față rămâne obligatorie.
Actul normativ stabilește condițiile în care pot fi oferite servicii precum teleconsultația, teleradiologia, telexpertiza sau telemonitorizarea, urmând ca aplicarea concretă să fie detaliată prin acte normative subsecvente. Potrivit Guvernului, reglementările vizează asigurarea unei decizii medicale sigure, fundamentate și protejate din punct de vedere profesional.

Clarificarea cadrului legal pentru telemedicină urmărește aplicarea unitară a regulilor la nivel național, creșterea predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale și reducerea riscurilor juridice și profesionale. Totodată, măsura are ca obiectiv îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.

Prin aceeași ordonanță, Guvernul a decis ca proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist să se desfășoare cu subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Măsura va fi aplicată începând cu semestrul al doilea al anului 2026.

Executivul precizează că amânarea aplicării examenului cu subiecte unice este determinată de considerente organizatorice și logistice, fiind necesară pregătirea infrastructurii, a procedurilor și a resurselor umane în mod uniform, la nivelul tuturor centrelor universitare.
Autoritățile susțin că această schimbare va permite organizarea examenelor în condiții de egalitate și echitate între candidați, va contribui la standardizarea nivelului profesional al specialiștilor din sistemul medical și va alinia România la tendințele internaționale în evaluarea profesională din domeniul sănătății.

Bursa de Valori București (BVB) va începe joi tranzacționarea celor mai recente titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor în cadrul ofertei publice derulate în perioada 16–23 ianuarie 2026.
Oferta Fidelis a cuprins șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru denominate în lei și trei în euro. Una dintre emisiuni a fost destinată donatorilor de sânge, care beneficiază de condiții mai avantajoase față de investitorii obișnuiți, conform regulilor programului.

Titlurile de stat Fidelis reprezintă una dintre principalele modalități prin care statul român se împrumută direct de la populație. Acestea sunt instrumente de economisire adresate persoanelor fizice, cu dobânzi fixe, neimpozabile, și pot fi tranzacționate ulterior pe piața secundară a BVB.
Deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare va fi marcată simbolic prin sunarea clopoțelului Bursei, un moment rezervat listărilor și evenimentelor importante de pe piața de capital. Evenimentul va fi transmis live pe canalele de social media ale Bursei de Valori București.

Pe agenda evenimentului sunt programate intervenții ale președintelui Consiliului de Administrație al BVB, Radu Hanga, ale directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și ale directorului general al Bursei, Remus Vulpescu. Potrivit BVB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este așteptat să participe, prezența sa urmând să fie confirmată oficial. De asemenea, este programată o intervenție a unui reprezentant al UniCredit Bank România, una dintre băncile implicate în derularea ofertei.
Investitorii care au achiziționat titluri de stat Fidelis în oferta publică le pot păstra până la scadență sau le pot vinde înainte de termen, la prețul pieței, prin intermediul Bursei de Valori București.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Două containere încărcate cu aproximativ 40 de tone de materiale suspecte au fost depistate în Portul Constanța de polițiștii de frontieră, în cooperare cu inspectori vamali și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu. Transportul urma să fie importat de o firmă din România, însă autoritățile au constatat că marfa nu corespundea cu cea declarată în documente.

Controlul a avut loc marți, 20 ianuarie 2026, asupra unor containere sosite din Tunisia. La verificarea fizică, în interior au fost descoperite furtunuri, cabluri, bucăți de material rigid și un material alb, sfărâmicios, incompatibil cu descrierea oficială a mărfii.

Potrivit comisarilor Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, există suspiciuni rezonabile că materialele sunt deșeuri, încadrabile conform HG nr. 856/2008 ca deșeuri provenite din activități de construcții și demolări, dar și deșeuri din materiale plastice.

„Avem indicii clare că nu este vorba despre marfă comercială, ci despre deșeuri care urmau să fie introduse ilegal în România”, au transmis reprezentanții instituțiilor implicate în control.

Ca urmare, s-a dispus returnarea celor două containere în țara de expediție. Totodată, autoritățile vor întocmi un dosar penal pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor. Ancheta este coordonată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Cazul readuce în atenție problema importurilor ilegale de deșeuri în România, un fenomen care continuă să reprezinte o amenințare serioasă pentru mediu și sănătatea publică.

Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe luni, termenul de realizare a documentației fiind de 16 luni, au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Contractul pentru proiectarea preliminară a autostrăzii sau drumului expres București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme de inginerie din România și Turcia. Proiectul este finanțat din fonduri europene, valoarea contractului fiind de 34 de milioane de lei.

În cadrul studiului de fezabilitate vor fi analizate profilul drumului – autostradă sau drum expres –, variantele de traseu, precum și structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.
Totodată, CNIR a solicitat o analiză comparativă privind soluțiile tehnice și utilizarea materialelor de construcții, urmând să fie evaluată eficiența sistemului rutier din beton de ciment față de cel realizat din bitum, inclusiv din perspectiva utilizării materialelor din producția internă.

Documentația rezultată va sta la baza lansării licitației pentru etapa de proiectare și execuție. Drumul de mare viteză București–Giurgiu este primul proiect de acest tip care asigură conexiunea rutieră rapidă cu Bulgaria și are un rol strategic în dezvoltarea transportului și a conectivității regionale.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.

Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.

Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Compania națională de transport aerian TAROM va fi condusă, începând cu 15 ianuarie 2026, de Bogdan Costaș, numit director general interimar prin decizia Consiliului de Administrație din 13 ianuarie. Numirea vine după demisia lui Costin Iordache, care a invocat motive personale, dar care va rămâne în funcție până la mijlocul lunii pentru a asigura tranziția managerială.

Potrivit companiei, decizia Consiliului de Administrație are ca obiectiv asigurarea continuității activității și a deciziilor de management, într-un moment considerat esențial pentru viitorul operatorului aerian de stat. TAROM se află în plină implementare a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, document care stabilește direcțiile de redresare financiară și operațională ale companiei.

Bogdan Costaș este licențiat în Management, Științe Juridice și Marketing și are o experiență de peste 20 de ani în management, acumulată în companii relevante la nivel național, printre care ROMATSA R.A., ROMAERO S.A., Aviația Utilitară București S.A. și IAR Ghimbav. Experiența sa în domeniul aviației este dublată de deținerea unei licențe de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe aeronavele Robinson R22 și R44, utilizate frecvent în aviația civilă.

Reprezentanții TAROM subliniază că obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare și a planului de afaceri, cu scopul transformării companiei într-o organizație profitabilă, modernă și sustenabilă pe termen mediu și lung. În acest context, toate acțiunile asumate sunt fie îndeplinite, fie în curs de derulare.

În anul 2026, TAROM urmează să își actualizeze planul de business, având în vedere atât evoluțiile pieței concurențiale, cât și termenul-limită al planului de restructurare, stabilit pentru 30 decembrie 2026.

Fostul director general, Costin Iordache, și-a depus mandatul la 19 decembrie 2025, iar demisia a fost anunțată public pe 24 decembrie.

Autoritățile portuare din Zimnicea au semnalat scufundarea unei barje încărcate cu îngrășământ agricol pe bază de azotat de amoniu, care se afla anterior eșuată pe un banc de nisip, în afara rutei principale de navigație. De asemenea, la Giurgiu, o a doua barjă, transportând clorură de potasiu, a intrat într-o situație similară. Ambele nave transportau substanțe utilizate în agricultură, fără caracter toxic industrial.

Reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Gărzii Naționale de Mediu s-au deplasat la fața locului în aceeași zi, prelevând probe de apă din mai multe secțiuni ale fluviului – în amonte, în dreptul navelor și în aval, inclusiv la aproximativ 10 kilometri distanță. Au fost verificați indicatorii fizico-chimici specifici tipului de poluanți: pH, conductivitate electrică, amoniu, nitrați, nitriți, fosfați, calciu, magneziu, cloruri și potasiu.

Rezultatele analizelor, comunicate astăzi, 13 ianuarie, arată o ușoară creștere a concentrației de amoniu în zona barjei de la Zimnicea. Specialiștii explică însă că această concentrație se diluează complet după câțiva kilometri, astfel că calitatea apei în captările din aval – situate la peste 100 km, în zona Chiciu, județul Călărași – nu este afectată.

Până în prezent, nu au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei, iar debitele Dunării permit o diluție suficientă. De asemenea, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă pe sectoarele monitorizate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu – monitorizează zilnic calitatea apei în trei puncte pentru cele două nave scufundate.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare a epavelor, operațiune prin care navele scufundate sunt readuse la suprafață sau, dacă nu se poate, sunt tăiate controlat și transportate către un șantier naval. Conform legislației, poluatorul este obligat să anunțe poluarea, să ia măsuri pentru depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor.

Autoritățile subliniază că toți utilizatorii de apă vor fi alertați imediat în cazul în care analizele viitoare vor arăta modificări ale calității apei.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează că persoanele eligibile pentru vaccinarea antigripală, în special cele din categoriile cu risc crescut de boală severă, ar trebui să se vaccineze fără întârziere. Specialiștii subliniază că administrarea timpurie a tratamentului antiviral este esențială pentru reducerea riscului de complicații și pentru limitarea evoluției severe a bolii.

Potrivit INSP, profilaxia antivirală trebuie avută în vedere în cazul focarelor apărute în centrele de îngrijire pe termen lung, indiferent de statutul vaccinal al persoanelor. Totodată, utilizarea măștilor de protecție de către personal și vizitatori este recomandată în spitale și în centrele de îngrijire, în perioadele cu circulație intensă a virusurilor respiratorii.

Datele oficiale arată că, în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026, au fost raportate 61.016 cazuri de infecții respiratorii acute, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii. Deși numărul este cu 13,1% mai mic față de săptămâna precedentă, scăderea este pusă pe seama subraportării din perioada sărbătorilor de iarnă. Comparativ cu aceeași săptămână a sezonului trecut, numărul cazurilor a crescut cu aproape 37%.

În același interval, au fost înregistrate 10.570 de cazuri de gripă clinică, de peste două ori mai multe față de aceeași perioadă a sezonului precedent și de aproape patru ori peste media ultimelor cinci sezoane.

Au fost confirmate prin teste de laborator 174 de cazuri de gripă, majoritatea cu virus gripal de tip A. De asemenea, în aceeași săptămână au fost raportate opt decese noi asociate infecției gripale, numărul total al deceselor confirmate în acest sezon ajungând la 11.

Reprezentanții INSP reamintesc că vaccinarea antigripală, respectarea igienei mâinilor și a etichetei respiratorii rămân cele mai eficiente măsuri pentru limitarea răspândirii gripei și prevenirea formelor severe de boală.