Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a publicat recent imagini de pe șantierul Lotului 3 al autostrăzii Ploiești-Buzău (A7), între Pietroasele și Municipiul Buzău. Pe cei 13,9 km ai acestui tronson, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 81%.

Asocierea turcă Nurol-Makyol este mobilizată cu 319 muncitori și 229 de utilaje și lucrează intens la terasamente, amenajarea nodurilor rutiere DN2 (Spătaru) și DN2B, precum și la finalizarea podului peste calea ferată (km 60+985).

Circulația pe acest tronson este estimată să fie deschisă până la sfârșitul anului 2025. Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 1,24 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin PNRR.

Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a trimis o scrisoare Comisiei Europene, OIM și Ombudsmanului European, acuzând „încălcări grave ale drepturilor sindicale” și măsuri „contrare standardelor europene”.

Sindicaliștii susțin că planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. De asemenea, sindicatul vorbește despre „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană.

Potrivit SAALG, astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.
SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale:
1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale
2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România
3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta
4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real

„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Mai mulți senatori USR cer Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să sancționeze „derapajele rasiste și xenofobe” ale senatorului AUR Andrei Dîrlău. Acesta este acuzat că în repetate rânduri „a făcut o serie de declarații cu caracter discriminatoriu și instigator la ură pe criterii de rasă, etnie și religie”.

În sesizarea lor, senatorii USR argumentează că în plenul Senatului României, Andrei Dîrlău a făcut afirmații precum:

- „Propunerea ar mări fluxurile migratorii masive din Africa și Asia, accelerând deteriorarea echilibrului demografic și cultural al Europei. […] Se vor încuraja imigrația și metisarea rasială, proces în care în Europa se produce un amestec etnic forțat prin imigrație. Populațiile autohtone, cu rate scăzute de natalitate, sunt astfel înlocuite de migranți afro asiatici. […] Deja Europa are asimilare inversă. Populația nativă e forțată să se adapteze culturii migranților, cu zone urbane dominate de practici afro islamice, unde se contestă legea europeană, numitele no go zones.” (declarație din data de 08.09.2025)

- „Europa se sinucide cultural, demografic, spiritual când invită zeci de milioane de negri, de arabi, de asiatici să o ocupe. Aceste zeci de milioane nu vin să se integreze, ei refuză asimilarea, nu vor fi niciodată asimilați și o știți foarte bine. Mulți vin cu mentalitatea de cuceritori, de ocupanți, vrând să convertească Europa la Islam, să impună cultura lor.” (declarație din data de 10.09.2025)

Senatorii USR cer CNCD constatarea faptelor de discriminare, aplicarea amenzii contravenționale, precum și obligarea senatorului de a publica, pe cheltuială proprie, în mass-media, un rezumat al hotărârii Consiliului.
„Declarațiile au fost făcute în cadrul Plenului Senatului, deci într-un spațiu public oficial, cu largă expunere mediatică iar afirmațiile constituie, fără nicio urmă de tăgadă, o discriminare directă și instigare la discriminare pe criterii de rasă, etnie, religie și naționalitate, un discurs public ce stigmatizează întregi comunități etnice și religioase. Nu e o întâmplare. Este parte din același program politic pe care îl vedem și la liderul AUR, George Simion, care tocmai s-a afișat la Londra pe scena amenajată de cei care doresc expulzarea migranților români din Marea Britanie”, a spus senatorul Cătălin Bochileanu, unul dintre semnatarii sesizării.
Sesizarea a fost semnată de senatorii USR Răzvan Anghel, Cătălin Bochileanu, Sebastian Cernic, Irineu Darău, Adelina Dobra, Eugen Negoi, Ștefan Pălărie, Gheorghe Ștefănache.

Compania Națională Aeroporturi București a primit din partea unor mari firme internaționale de inginerie 9 oferte de participare la licitația organizată pentru atribuirea celui mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România: proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” București și a infrastructurii aeroportuare aferente.

Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este data de 5 decembrie 2025.

Principalul obiectiv al proiectului este realizarea noului Terminal de pasageri, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, sisteme moderne pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”. Noul Terminal va fi destinat atât companiilor aeriene legacy, cât și operatorilor low cost, care vor avea o zonă specială de îmbarcare/debarcare.

Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, realizate pe o nouă infrastructură aeroportuară. Terminalul va dispune de conectivitate multimodală: rutieră și feroviară, cu stații pentru transportul public de călători, autocare și taxi. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Durata totală de implementare a contractului este de 126 de luni, dar terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare, pentru a acomoda treptat traficul aerian aflat în creștere.
Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro.

Procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați. Anunțul a fost făcut marți 16 septembrie.

Parchetul a emis un comunicat de presă în care oferă detalii despre acest caz.
• un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
• un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
• doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
• doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
• 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 - 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.
Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.
Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:
În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale".

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi "respectul pentru Constituţie" care "nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (...).”
Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constituţională" se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.
Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.
Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.
În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.
Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond, a precizat Parchetul.

Peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 lei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale până la finalul acestui an. Acordarea se va face în două tranșe a câte 125 lei.
Ordonanța de urgență a Guvernului a modificat o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”.

Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani).

Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Prin același act normativ, Guvernul majorează bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile