Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a discutat la telefon cu președintele Consiliului European, António Costa. Discuția a avut loc marți seara. Bolojan și Costa au abordat situația internațională și prioritățile României pe agenda UE.
„Foarte bună conversație telefonică de astăzi (marți, 25 februarie) cu António Costa. Am evidențiat prioritățile României pe agenda UE, cu un accent special pe securitatea și apărarea regională, și pe sprijinul nostru pentru Ucraina. Unitatea și coordonarea rămân esențiale în această perioadă provocatoare”, a anunțat președintele Ilie Bolojan.
România va participa la reuniunea Consiliului European din 6 martie. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles.
USR îl cheamă pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în Parlament, la „Ora Guvernului”, pentru a da explicații legate poziția României în noul context geopolitic, dar și despre dezvăluirile din presă privind construirea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu de către o firmă cu legături directe cu regimul Putin.
O investigație de presă a dezvăluit că una dintre companiile care construiesc cea mai mare bază NATO din Europa are legături cu oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin aflat sub sancțiuni internaționale. Mai mult, aliații noștri din NATO au transmis României multiple avertizări privind această breșă de securitate, iar premierul Marcel Ciolacu ar fi fost informat încă din 2024, în timpul vizitei sale în SUA, potrivit USR.
Ca urmare, USR cere următoarele explicații de la ministrul Apărării, Angel Tîlvăr:
- Cum a fost posibil acest lucru? Cine a aprobat acest contract?
- De ce nu s-au luat măsuri imediat, când aliații noștri au tras semnalul de alarmă?
- De ce Guvernul României nu a informat publicul despre această amenințare gravă la adresa securității naționale?
Aceste întrebări îi vor fi adresate și în plenul Parlamentului ministrului PSD. Invitația pentru ministrul Apărării a fost trimisă pentru prima dată disponibilă conform calendarului stabilit de Camera Deputaților, respectiv 24 martie, a precizat USR.
Moțiunea de cenzură „Premierul NORDIS trebuie să plece, românii s-au săturat de umilinţă" va fi dezbătută vineri în Parlament. Aceasta a fost depusă de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT împotriva Guvernului Ciolacu.
George Simion, liderul AUR, a anunțat că moțiunea este semnată de parlamentari AUR, S.O.S., POT, neafiliați și de un reprezentant al minorităților - Ioana Grosaru de la minoritatea italiană. El și-a exprimat speranța că și alți reprezentanți ai minorităților, precum cei ai comunităților cehe, slovace, tătare și turce, vor susține inițiativa.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că măsura privind înghețarea salariilor și pensiilor a fost decisă astfel încât statul să le poată plăti. Demnitarul a analizat deficitul bugetar înregistrat în ianuarie spunând că situația nu este ieșită din comun.
Potrivit datelor oficiale, România a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar cuprins între 0,5% și 0,6%, reprezentând aproximativ 11,5 miliarde de lei. Situația nu este „ieșită din comun", a spus Tanczos Barna spunând că situația a fost provocată în special de plățile amânate din decembrie. Oricum, situația nu pune în pericol plata salariilor și pensiilor.
„Am procedat la înghețarea acestor salarii și acestor pensii tocmai pentru a avea siguranța că ele vor fi plătite în 2025 și că ne vom încadra într-un deficit de 7% pentru a reintra pe un trend de normalitate și de reducere a deficitului", a explicat Tanczos Barna.
Ministrul de Finanțe a mai spus că măsurile de austeritate sunt necesare pentru a stabiliza situația fiscală.
„Acest lucru se întâmplă și în ianuarie, se va întâmpla și în februarie și va continua în martie până în decembrie. Aceste măsuri aprobate în decembrie și bugetul aprobat sunt recunoscute ca măsuri bune inclusiv de agențiile de rating", a precizat Tanczos Barna.
Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de inspecție privind verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. Controlul a fost realizat prin Serviciul Inspecție din cadrul ministerului, la ordinul ministrului energiei, Sebastian-Ioan Burduja.
Inspecția a vizat respectarea procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, implicațiile comerciale ale deciziilor asupra partenerilor contractuali, conformitatea cu prevederile contractuale de prestări servicii și programul de extracție pentru perioada 1 ianuarie 2024 – prezent.
În urma concluziilor prezentate de Corpul de Control, ministrul Sebastian Burduja a declarat că a cerut aplicarea tuturor măsurilor necesare, „fără niciun compromis și cu maximă duritate”. Printre măsurile cerute se numără și sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, în vederea cercetării faptelor suspectate de infracțiuni.
„Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra concluziilor Corpului de Control sau asupra unor concluzii viitoare ale altor instituții. Rolul Ministerului Energiei este să se asigure că sistemul energetic național funcționează pentru asigurarea furnizării energiei electrice și gazelor în condiții corecte pentru cetățeni și mediul economic, cu devotament pentru interesele de securitate energetică ale României”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei nu a oferit detalii în plus despre posibilele nereguli constatate, însă a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru asigurarea transparenței și conformității în sectorul energetic.
Candidatura lui Crin Antonescu a fost analizată de conducerea PSD. Liderii social democrați s-au reunit luni și au discutat subiectul. Urmează discuțiile tehnice despre campania electorală.
Dezbaterea a avut loc în cadrul Consiliului Politic Național al PSD.
„A avut loc un Consiliu Politic Național al Partidului Social-Democrat. Prima parte a lui s-a încheiat. A fost o parte extrem de scurtă. S-a discutat despre susținerea candidaturii domnului Crin Antonescu în continuare de coaliția celor trei partide și de minorități. Nu au existat niciun fel de luări de poziții contrare acestei susținere a candidaturii domnului Crin Antonescu, urmând, în orele care vin, să există discuții între conducerea partidului și zone ale conducerilor Partidului Social-Democrat pentru a discuta detalii despre campanie electorală, precampanie, strângere de semnături și așa mai departe, chestiuni organizatorice”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu.
În ședință nu s-a discutat despre posibilitatea susținerii lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale.
„Crin Antonescu, în toate sondajele pe care le-am văzut, este pe locul 2 cu potențial de creștere. Deci, cu certitudine, candidatul coaliției va ajunge în finala prezidențială. Și sunt convins, văzând și ceea ce se întâmplă în restul lumii, că vom fi suficient de conștienți de ceea ce înseamnă continuarea drumului european al României, astfel încât domnul Crin Antonescu să ajungă președintele României”, a precizat Lucian Romașcanu.
România nu se poate dezvolta fără UE, dar nici nu se poate vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu.
Premierul susține că România nu trebuie să aleagă între UE și SUA.
„Nu trebuie să alegem între UE și SUA. E o greșeală imensă de abordare. România nu se poate dezvolta fără fonduri europene și fără UE. Am dat 30 de miliarde și am primit până acum 100 de miliarde. Eu nu pot vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul mai spune că România va respecta parteneriatul strategic cu SUA.
„România are un parteneriat strategic cu SUA și îl va respecta. Dacă noi vorbim de securitatea României, atunci vom respecta acest parteneriat, iar eu sunt unul dintre cei care respectă acest parteneriat. Să ne facem că nu s-a întâmplat nimic, să ne facem că n-au fost sume de bani direcționate de nu știu ce personalitate a Americii moderne sau nemoderne înseamnă că iarăși ne facem că ascundem adevărul. Eu sunt unul dintre garanții solidității parteneriatului cu SUA, dar și cu UE”, a precizat Marcel Ciolacu.
Deputații USR Stelian Ion și Alexandru Dimitriu au depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal care să nu mai lase loc de interpretări, iar autoritățile să poată confisca de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă.
Potrivit USR, inițiativa vine „în contextul unei decizii bizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție care le permite cămătarilor să-și minimizeze pierderile, pentru că magistrații ÎCCJ au interpretat că banii dați împrumut nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați”.
Inițiativa USR corectează această situație și se asigură că cei care se îmbogățesc din camătă nu vor putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii.
„Justiția din România a demonstrat din nou o interpretare îngustă și ineficientă a legii, permițând cămătarilor să-și minimizeze pierderile printr-o decizie ce exclude confiscarea sumei inițiale împrumutate, chiar dacă aceasta este folosită ca instrument al infracțiunii. O astfel de interpretare ignoră realitatea infracțiunii de camătă, care nu este un act izolat, ci o activitate de obicei, prin care sume de bani sunt reciclate și reinvestite continuu în noi împrumuturi ilicite.
Aceasta nu doar că oferă o portiță legală celor care practică această activitate ilegală, dar și subminează scopul măsurilor de siguranță, care ar trebui să descurajeze și să elimine beneficiile materiale obținute prin infracțiune”, spune deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.
Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru înseamnă că, de acum înainte, statul va putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Propunerea USR vizează modificarea art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță o cooperare româno-britanică pentru protejarea drepturilor românilor din UK. Un liant și promotor al relației bilaterale româno-britanice îl reprezintă comunitatea numeroasă de români din UK, estimată la peste 1,2 milioane de persoane, susține ministerul.
Mai multe acorduri vor fi semnate în perioada următoare.
„În acest context, cooperarea dintre Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu ministerele și instituțiile omoloage din Regatul Unit este extrem de importantă în vederea protejării drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie. În perioada următoare vor fi semnate acorduri de colaborare bilaterale, au stabilit astăzi ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, și noul Ambasador al Marii Britanii la București, E.S. Giles Portman, în cadrul unei prime întrevederi”, a transmis Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
„Principala mea preocupare vizează întărirea pieței muncii din România, dar în egală măsură trebuie să avem grijă de românii care trăiesc și muncesc peste hotare. Împreună cu partenerii noștri britanici putem derula campanii și acțiuni comune astfel încât cetățenii noștri să își cunoască drepturile și să evite să devină victime ale exploatării de orice fel”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.
De asemenea, vor avea loc schimburi de bune practici în domeniul creșterii competențelor angajaților, dar și în domeniul asistenței sociale pentru creșterea calității vieții beneficiarilor.
La 20 februarie 2025, România aniversează 145 de ani de relații diplomatice cu Marea Britanie. În primele 10 luni ale anului 2024, datele indică o valoare a schimburilor comerciale între cele două țări de 3,43 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere a comerțului bilateral cu 7,16% față de aceeași perioadă a 2023.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu se află vineri, la Bruxelles, pentru consultări cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, dar și despre situația securității regionale și globale, în contextul negocierilor care au loc la ora actuală în căutarea unei soluții care să pună capăt războiului din Ucraina.
Programul vizitei la Bruxelles include o întrevedere tete-a-tete între premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen, precum și o întrevedere în plen a delegației guvernamentale române cu o delegație a Comisiei Europene.
Din delegația oficială care îl însoțește pe premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles fac parte vicepremierul și ministrul de finanțe Tánczos Barna, și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.
În ceea ce privește renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, obiectivul premierului Marcel Ciolacu și al delegației guvernamentale este de a conveni împreună cu oficialii Comisiei renegocierea unor aspecte legate de țintele și jaloanele prevăzute în cadrul acestui plan de investiții publice și reforme astfel încât România să poată absorbi integral fondurile care i-au fost alocate prin mecanismul european pentru redresare și reziliență.
„Suntem ferm motivați să ne mobilizăm pentru a recupera decalajele înregistrate, din păcate, până acum, în atragerea acestor finanțări. Există însă o serie de aspecte în cadrul PNRR care necesită adaptarea la realitățile actuale și o reprofilare a investițiilor cu o cofinanțare mai mică”, a declarat premierul Marcel Ciolacu înaintea vizitei de lucru la Bruxelles.
Șeful Executivului consideră că anii 2025 și 2026 sunt decisivi ca România să poată beneficia integral de finanțările din PNRR, context în care va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea acestor fonduri, au precizat reprezentanții Guvernului.