Deputatul PSD Mihai Fifor îi cere președintelui Nicușor Dan să prezinte public probele pe care a spus că le deține cu privire la anularea alegerilor: „Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA nu poate fi ignorat”.
Social-democratul spune că raportul face afirmații extrem de grave la adresa României și nu poate fi ignorat.

„Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA privind cenzura în mediul online și interferențele instituționale în procesele democratice conține afirmații extrem de grave la adresa României, în special în legătură cu anularea alegerilor. Acest document nu poate fi ignorat și nici minimalizat pe criterii de apartenență politică ale autorilor săi. Este un raport oficial al Parlamentului celui mai important partener strategic al României și trebuie tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, scrie Mihai Fifor, miercuri, pe Facebook.

El susține că acuzațiile trebuie lămurite în mod clar și complet.

„Ignorarea lor sau amânarea unui răspuns oficial din partea statului român nu face decât să alimenteze suspiciunile și să valideze, prin tăcere, afirmațiile formulate în documentul american”, adaugă Fifor.
El adaugă că, în acest context, președintele are obligația de a prezenta public probele și argumentele „pe care a afirmat că le deține cu privire la anularea alegerilor”.
Partidul Social Democrat consideră că, în chestiuni care pun sub semnul întrebării validitatea sistemului electoral, instituțiile statului trebuie să manifeste transparență totală. Întregul adevăr trebuie prezentat cetățenilor români, pentru că este vorba despre votul lor. Miza este credibilitatea sistemului electoral, care reprezintă fundamentul democrației din România”, a mai scris social-democratul.

El mai arată că raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților constituie „o condamnare explicită a unor politici ale Uniunea Europeană considerate ca interferând cu libertatea de exprimare”: „În lipsa unor clarificări oficiale ferme din partea statului român, există riscul ca România să fie prinsă la mijloc într-o dispută transatlantică majoră, cu potențiale consecințe politice și diplomatice. Clarificarea rapidă, completă și publică a acestor aspecte este o necesitate pentru protejarea democrației românești și a credibilității externe a României”.

Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat în marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că dezbaterea privind prezența copiilor pe rețelele sociale trebuie să depășească simpla idee a interzicerii accesului, subliniind necesitatea unor măsuri europene și naționale solide pentru siguranța digitală a minorilor.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2025, un raport non-legislativ privind protecția minorilor în mediul online, document care propune un set de măsuri axate pe responsabilitatea platformelor digitale, standarde de proiectare sigure și educație digitală pentru utilizatori și familii.

Printre recomandările raportului se numără stabilirea unei vârste minime armonizate de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale și servicii online, cu posibilitatea utilizării acestora între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților, precum și aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Digital Services Act (DSA).

De asemenea, documentul solicită evaluări și sancțiuni clare pentru platformele care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și implementarea principiului „safe-by-default” în produsele digitale, precum și consolidarea cooperării între autoritățile naționale la nivelul Uniunii Europene.
Victor Negrescu a precizat că, pe baza acestor concluzii europene, a propus în timp o serie de soluții concrete, susținute financiar și de organizații neguvernamentale. Printre acestea se numără elaborarea unei Carți Naționale a Drepturilor Cetățenilor în Mediul Online, implementarea programelor de educație digitală pentru copii, tineri, părinți și profesori, precum și utilizarea fondurilor europene și PNRR pentru formare și instruire digitală.

Europarlamentarul a mai subliniat importanța aplicării coerente în România a legislației europene precum DSA, DMA și AI Act, separarea platformelor destinate minorilor de cele pentru adulți, precum și consultarea tinerilor și a părinților în elaborarea politicilor publice privind mediul digital.
Potrivit lui Victor Negrescu, aceste soluții sunt deja ancorate în cadrul legislativ european și național, fiind necesară în prezent voința politică pentru transformarea lor în practici eficiente de protecție a copiilor online.

La Negrilești, județul Galați, se desfășoară lucrări de întreținere și decolmatare a albiei pârâului Blăneasa, în zona noului pod construit peste cursul de apă, au anunțat autoritățile județene.

Intervențiile vizează îndepărtarea depunerilor de nisip, pietriș și resturi de vegetație care s-au acumulat în albie și care îngreunau curgerea normală a apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați, aceste lucrări sunt necesare pentru prevenirea blocajelor ce pot apărea în urma ploilor abundente și care pot conduce la viituri.

De asemenea, măsurile au rolul de a proteja noul pod, construit recent în locul celui vechi, cu o vechime de peste 50 de ani, care a fost demolat. În lipsa intervențiilor, există riscul afectării fundației podului și al apariției unor degradări ce ar putea pune în pericol siguranța populației.

Lucrările constau în curățarea și lărgirea albiei, precum și în refacerea profilului acesteia, pentru asigurarea unei scurgeri normale a apei.
Decolmatarea pârâului Blăneasa este realizată din fonduri proprii ale Consiliului Județean Galați, din bugetul alocat lucrărilor de întreținere, cu scopul protejării comunității locale și a infrastructurii.

Pomicultorii ale căror producții au fost afectate de înghețul din perioada aprilie–mai 2025 vor putea primi un ajutor financiar de până la 10.180,6 lei pentru fiecare hectar, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform proiectului, sprijinul este echivalentul a 2.000 de euro/ha și se acordă producătorilor agricoli care dețin plantații pomicole pe rod, ale căror culturi au fost afectate în proporție de 30% până la 100%, situație ce trebuie dovedită prin documente oficiale de constatare a calamităților.

De ajutor pot beneficia persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăți comerciale, cooperative agricole, precum și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniu.
Cererile de acordare a sprijinului vor fi depuse la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar plățile vor fi efectuate până la data de 30 aprilie 2026.
Bugetul total alocat pentru această măsură este de 11,5 milioane de euro, sprijinul urmând să acopere aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie 2026 pronunţarea în dosarul privind cererile depuse de avocata Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea actelor de numire a lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş ca judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR). Este a treia amânare în acest caz.

Noua dată stabilită de instanţă coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunţe asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după o serie de amânări succesive.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată vineri, 30 ianuarie.

Anterior, pe 16 ianuarie, CAB stabilise termen pentru 30 ianuarie – în aceeaşi zi în care CCR a decis să amâne verdictul privind pensiile magistraţilor tot pentru 11 februarie.

25 de localități din județul Galați vor beneficia, în perioada următoare, de investiții în valoare totală de 113,45 milioane de lei, prin 32 de proiecte finanțate de Administrația Fondului de Mediu, au anunțat autoritățile județene.

Potrivit Consiliului Județean Galați, investițiile vizează modernizarea rețelelor de iluminat public, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. „Sunt investiții care vor aduce siguranță, confort și un trai mai bun pentru oameni”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Primele contracte de finanțare, în valoare de 86,5 milioane de lei, au fost semnate joi, la sediul Consiliului Județean Galați, în prezența președintelui AFM, Florin Bănică. Acestea vizează 27 de proiecte derulate în 22 de localități.
Din total, 31,1 milioane de lei sunt alocate pentru 22 de proiecte de iluminat public în 20 de localități, iar 55,45 milioane de lei pentru cinci proiecte de apă și canalizare în localitățile Cavadinești, Cosmești, Foltești, Poiana și Schela.

După aprobarea bugetului AFM, județul Galați urmează să primească finanțări suplimentare de 38,97 milioane de lei pentru alte cinci proiecte. Municipiul Galați va beneficia de 30 de milioane de lei pentru lucrări de apă și canalizare și de șase milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public, iar localitățile Fundeni, Priponești și Piscu vor primi fonduri pentru iluminatul public.
Președintele Consiliului Județean Galați a subliniat că investițiile sunt destinate îmbunătățirii serviciilor publice și creșterii calității vieții în comunitățile locale.

România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.

Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.

Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.

Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că programul de relansare economică al Guvernului trebuie adoptat „cât mai rapid”, la pachet cu reforma administrației, avertizând că tergiversările se traduc direct în pierderi de locuri de muncă și închiderea firmelor.

„Fiecare zi de întârziere se măsoară în mii de locuri de muncă pierdute și companii care nu mai rezistă”, a transmis Grindeanu, după o reuniune cu echipa PSD din Executiv.

Oficialul a precizat că marile proiecte de investiții din sănătate și transport vor reprezenta priorități în bugetul pe 2026, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a asigura finalizarea la timp a șantierelor aflate în derulare.

Totodată, Grindeanu a subliniat că programele de sprijin pentru agricultură trebuie continuate, invocând date ale Institutului Național de Statistică, care arată o creștere solidă a producției în urma acestor măsuri.

În paralel, ministerele Energiei și Muncii pregătesc un pachet de măsuri de protecție socială destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate.

„Înțelegem constrângerile bugetare, dar nu putem abandona categoriile vulnerabile într-un context de inflație ridicată. Susținerea economiei și protecția socială nu se exclud, ci se completează”, a concluzionat Grindeanu.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.