România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.

„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.

Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative

„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Consiliul Concurenței a anunțat în această săptămână că a autorizat tranzacțiile prin care Vodafone România intenționează să preia Telekom Romania Mobile Communications, iar Digi România să preia anumite active ale aceleiași companii. Tranzacțiile se vor face în condițiile impuse de Consiliu.

Astfel, activele Telekom Romania Mobile Communications pe care Digi România intenționează să le preia constau în drepturile de utilizare a unor frecvențe radio, o parte din turnurile, infrastructura și echipamentele acestora, precum și întreaga activitate de furnizare de servicii de telefonie mobilă pre-paid.
Vodafone România și Digi România trebuie să îndeplinească o serie de angajamente pentru a înlătura îngrijorările concurențiale identificate care vizează, printre altele, condițiile de preț și impactul asupra calității anumitor servicii oferite clienților.

„România are o poziție foarte bună în piața de telecomunicații, oferind servicii la prețuri accesibile, cu acoperire și viteză superioare altor state europene. În analiza acestor tranzacții, am urmărit cu atenție menținerea avantajelor de care beneficiază clienții, în contextul reducerii numărului de operatori de la patru la trei. Cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), căreia îi mulțumim pentru colaborare, am reușit să ajungem la angajamente care asigură păstrarea calității și a nivelului competitiv al prețurilor din piață", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Vodafone și Digi vor continua investițiile în dezvoltarea rețelelor, cu accent pe îmbunătățirea semnalului pe principalele drumurile publice. De asemenea, cele două companii vor îmbunătăți calitatea serviciului de date mobile pentru clienți și vor optimiza standardele în zonele cu servicii mai slabe, unde acoperirea rețelei sau viteza medie de transfer a datelor mobile este deficitară.
„Aceasta este prima fuziune cu impact major în sectorul comunicațiilor mobile din România, iar ANCOM a sprijinit activ Consiliul Concurenței în procesul de analiză a acestei tranzacții, pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru piață și pentru utilizatorii finali. În urma deciziei, suntem pregătiți să gestionăm această preluare din perspectiva administrării spectrului radio, a resurselor de numerotație, dar și a monitorizării respectării angajamentelor asumate de către Vodafone România și Digi România. Vom urmări ca transferul resurselor limitate să se desfășoare transparent, cu respectarea cadrului tehnic și legal aplicabil și fără afectarea continuității serviciilor pentru utilizatorii finali. Sperăm ca piața din România să ofere în continuare servicii de calitate la prețuri rezonabile", a declarat Valeriu Zgonea, președintele ANCOM.
De asemenea, cele două companii vor oferi acces pentru operatorii virtuali mobili (MVNO) la rețelele lor de comunicații mobile, la prețuri competitive pe piață și vor menține accesul companiei Orange la serviciile de colocare pe site-urile de telecomunicații mobile.

În plus, Digi va menține contractele pre-paid ale clienților Telekom, în aceleași condiții și la aceleași prețuri și va furniza servicii de telefonie mobilă pre-paid tuturor consumatorilor interesați.
„Acestea au fost cele mai importante tranzacții analizate de noi în ultimii ani, iar pentru a proteja interesele consumatorilor și echilibrul pieței, am impus măsurile necesare în acest sector economic. Astfel, cei circa două milioane de clienți cu abonamente ai Telekom nu vor fi afectați. Ca urmare a angajamentelor asumate, ne așteptăm la o îmbunătățire a calității semnalului și la o concurență intensă, fără creșteri nejustificate de prețuri", a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Angajamentele asumate vor fi monitorizate, până la o perioadă de patru ani, de câte un mandatar, care va transmite Consiliului Concurenței în mod regulat rapoarte referitoare la modul de implementare a acestora. În plus, autoritatea de concurență va colabora cu ANCOM în monitorizarea angajamentelor, în special cele care vizează investițiile în rețele.

Ministerul Finanțelor a lansat un demers interinstituțional pentru identificarea și construirea unui portofoliu de proiecte de investiții ce pot fi implementate prin parteneriat public-privat (PPP), cu potențial major de impact economic și social.

Ministerul Finanțelor anunță că a inițiat procesul de selecție a unor proiecte de investiții viabile ce ar putea fi dezvoltate în parteneriat public-privat (PPP), solicitând ministerelor de linie să transmită, până la finalul lunii iulie, propuneri concrete.

Fiecare instituție trebuie să furnizeze informații esențiale despre obiectivele, costurile și stadiul de pregătire al proiectelor, precum și detalii privind situația juridică a terenurilor implicate.
„Fiecare minister este invitat să transmită o analiză internă a proiectelor de investiții, incluzând date precum valoarea estimată, indicatorii tehnico-economici și stadiul documentațiilor, studii de fezabilitate sau prefezabilitate, avize, autorizații sau probleme legate de exproprieri”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Demersul vine în continuarea eforturilor instituției de a crea un cadru clar pentru implementarea PPP-urilor, după ce, în decembrie 2024, a fost aprobat Ordinul 6695 privind ghidurile metodologice necesare, iar în mai 2025 s-a organizat prima sesiune de instruire dedicată autorităților publice.

Printre ministerele vizate se numără Transporturile, Sănătatea, Educația, Energia, Agricultura, Mediul sau Dezvoltarea.
Până în prezent, România a avut un număr redus de proiecte implementate prin PPP, în contrast cu alte țări europene care folosesc acest mecanism pentru a stimula investițiile în infrastructură și servicii publice.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un plan coerent, asumat și care să facă o schimbare reală în ceea ce privește facturile românilor. România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, ținta mea este să scad facturile la energia electrică și la gaz pentru oameni, a transmis ministrul Ivan.

Ministrul Energiei a explicat de ce plătesc românii cele mai mari facturi.
„România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană. Cum am ajuns aici: decizii greșite acum 5 ani în liberalizarea pieței de energie, centrale și rețele vechi de peste 70 de ani, investiții insuficiente și peste toate, șantajul energetic al Rusiei”, a spus Bogdan Ivan.

El a anunțat că lucrează la un plan pentru a remedia problema.
„Ținta mea pentru România? Să scad facturile la energia electrică și la gaz pentru oameni! Cum? Un plan coerent, asumat și care să facă o schimbare reală, nu doar să promită. Când? În următoarele două luni voi prezenta acest plan și direcții clare de acțiune”, a precizat ministrul Energiei.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că joi, la Galați, au fost lansate 27 de proiecte, bazate pe cursuri de formare profesională, prin care peste 14.000 de persoane pot învăța o meserie.

Potrivit lui Fotea, Consiliul Județean Galați este alături de mediul de afaceri, de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și de instituțiile de formare profesională, susținând o societate gălățeană dinamică și prosperă.

„Investițiile în educație, în viitorul oamenilor și în forța de muncă de care economia are nevoie sunt o prioritate pentru noi toți. Astăzi, la Galați, au fost lansate prin intermediul Centrului de Consultanță și Studii Europene 27 de proiecte, bazate pe cursuri de formare profesională, prin care peste 14.000 de persoane pot învăța o meserie. Obiectivul? Peste 2.000 de oameni să își găsească un loc de muncă”, a explicat Costel Fotea.

În anul 2025, din bugetul Consiliului Județean Galați, peste 1,61 miliarde de lei au fost alocate proiectelor de dezvoltare
„Fiecare persoană merită o șansă de a se realiza în viață, iar orice reușită începe cu decizia de a încerca să-ți construiești un viitor profesional mai bun. Investițiile reprezintă un motor esențial al dezvoltării și, implicit, al reducerii șomajului. Și din această perspectivă Consiliul Județean Galați este un partener de încredere. Numai în anul 2025, din bugetul total de 1,9 miliarde de lei, peste 1,61 miliarde de lei s-au alocat proiectelor de dezvoltare. Fiecare investiție generează efecte multiplicatoare în economia locală: creează locuri de muncă, stimulează consumul de bunuri și materii prime, aduce resurse în comunitate și contribuie la stabilitate și predictibilitate”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Atribuțiile fiecărui vicepremier au fost publicate în Monitorul Oficial. Patru dintre ei sunt reprezentanții partidelor din coaliția de guvernare.

Conform documentului, în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare, Marian Neacșu, viceprim-ministru, asigură coordonarea politică și avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
b) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
c) Ministerul Sănătății;
d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
e) Ministerul Justiției;
f) Ministerul Energiei.
Neacșu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Tánczos Barna, viceprim-ministru, avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
b) Ministerul Culturii.
El asigură și coordonarea politică a celor două ministere.

Dragoș Anastasiu, viceprim-ministru, coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative elaborate în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice. El avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Educației și Cercetării.

Cătălin Predoiu coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative din domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale, dar și asigură coordonarea politică a ministerelor Afacerilor Interne, Finanțelor, Investițiilor și Proiectelor Europene Educației și Cercetării.
Liviu-Ionuț Moșteanu asigură coordonarea politică avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Consiliul Județean Galați continua proiectele de modernizare a serviciilor medicale pentru 60.000 de gălățeni din Târgu Bujor și comunele limitrofe, precum Vârlezi, Umbrărești, Fârțănești, Băneasa sau Jorăști.
De această dată este vorba despre un proiect cu finanțare europeană obținută în parteneriat cu un raion din Republica Moldova.

„Am obținut, alături de partenerii din Raionul Hîncești, Republica Moldova, și Spitalul din Târgu Bujor, o nouă finanțare europeană, în cadrul unui proiect transfrontalier în valoare de 1,6 milioane de euro, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale de pe ambele maluri ale Prutului”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Consiliul Județean Galați va beneficia de aproape 1,4 milioane de euro, fonduri destinate construirii unui nou corp de clădire la Spitalul Orășenesc din Târgu Bujor, care va găzdui Camera de Primiri Urgențe și Secția de Medicină Internă.

Clădirea P+1, modernă și eficientă energetic, va avea saloane de 2-3 paturi cu baie proprie, climatizare, cabinete medicale moderne.

„Dotările noului corp medical vor fi pe măsură: ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcții vitale, prize de oxigen etc. – toate pentru a oferi pacienților tratamente sigure și eficiente. La rândul lor, în cadrul acestui proiect, colegii noștri din Hîncești vor repara Cabinetul medicilor de familie din localitatea Drăgușenii Noi. Printre activitățile de cooperare se vor mai număra și schimburile de experiență între cadrele medicale, dar și cursurile de prim-ajutor pentru 1.100 de elevi și cadre didactice din școlile din județul Galați și raionul Hîncești”, a precizat Costel Fotea.

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.