Președintele României, Nicușor Dan, a oferit noi detalii despre viitoarea sa vizită de stat în Statele Unite ale Americii, precizând că aceasta va avea o componentă economică importantă și va fi organizată după participarea sa la Consiliul Păcii de la Washington.

Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a afirmat că momentul de neîncredere în relația bilaterală a fost depășit.

„A fost un moment de neîncredere în democrația din România, dar prin nenumăratele intervenții ale Administrației Prezidențiale acel moment a fost depășit”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele va participa joi la prima ședință a Consiliului Păcii, inițiat de președintele american Donald Trump. Potrivit lui Nicușor Dan, nu este programată o discuție bilaterală oficială cu liderul american, însă nu este exclusă o întrevedere informală.

„Nu este programată o discuție bilaterală cu agendă”, a spus președintele, menționând că experții români și americani lucrează deja la programul viitoarei vizite de stat.
Șeful statului a confirmat existența unei invitații oficiale și a subliniat că vizita va avea o componentă economică solidă. „Va fi o vizită care va avea o componentă economică, atunci când componentele economice vor fi mature, vizita se va întâmpla”, a precizat acesta.

Printre temele care ar putea figura pe agenda discuțiilor la nivel înalt se numără cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea unui centru de procesare a pământurilor rare la Feldioara, noile reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și consolidarea prezenței militare americane în România.
Președintele nu a avansat un calendar exact pentru vizita de la Washington, subliniind că stabilirea datei depinde de agenda comună și de finalizarea pregătirilor.

Întreprinderile sociale din județul Galați pot accesa finanțări nerambursabile în valoare totală de peste 5,64 milioane de euro, printr-o nouă linie deschisă în cadrul Programului Tranziție Justă 2021–2027, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit sursei citate, granturile disponibile sunt cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro și pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile sunt destinate dezvoltării și extinderii activității întreprinderilor sociale, inclusiv pentru construirea sau modernizarea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională și certificarea produselor.

Programul are ca obiectiv sprijinirea economiei locale și facilitarea integrării pe piața muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență.
Proiectele pot fi depuse exclusiv online, prin platforma MySMIS 2021 / SMIS2021+, în perioada 6 februarie – 7 august 2026.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați au precizat că, până în prezent, prin Programul Tranziție Justă au fost alocate peste 200 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor destinate microîntreprinderilor și IMM-urilor din județ, estimându-se crearea a peste 1.500 de locuri de muncă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat miercuri spitalul universitar Hadassah din Israel, unde a avut discuții privind semnarea unui acord pentru realizarea determinărilor genetice în cazul bolilor rare și pentru adaptarea terapiilor oncologice în funcție de profilul biologic al pacienților.

Potrivit unui mesaj transmis de ministru pe Facebook, vizita la unul dintre cele mai mari spitale universitare din Israel a avut loc alături de consilierul onorific al ministrului Sănătății, dr. Herman Berkovits. Discuțiile cu conducerea unității medicale și cu echipele de specialiști au fost axate pe dezvoltarea unor parteneriate în domeniul cercetării medicale și al terapiilor inovatoare.

„Ne-am concentrat pe schimbul de experiență în terapii moderne, în special tratamente biologice, și pe medicina personalizată în oncologie, acolo unde fiecare pacient are nevoie de soluții adaptate propriului profil biologic”, a precizat Alexandru Rogobete.
Ministrul a subliniat că un element important al cooperării îl reprezintă schimbul de experiență în domeniul resursei umane, în special în oncologie, astfel încât medicii români să poată avea acces la practici avansate, tehnologii moderne și protocoale de tratament de ultimă generație.

Totodată, Alexandru Rogobete a anunțat inițierea procedurilor pentru semnarea unui document oficial între Ministerul Sănătății și Statul Israel, care să permită realizarea determinărilor genetice pentru anumite boli rare și adaptarea terapiilor oncologice.

„Este un pas important pentru medicina de precizie, care va permite un diagnostic mai corect, tratamente mai eficiente și șanse reale pentru pacienții cu patologii complexe”, a mai transmis ministrul Sănătății.
Vizita s-a încheiat în zona de anestezie și terapie intensivă a spitalului Hadassah, unde oficialului român i-au fost prezentate metodele de creștere rapidă a capacității de răspuns a secțiilor ATI în cazul accidentelor cu victime multiple, prin organizare, tehnologii moderne și proceduri clare. Ministrul a arătat că discuțiile purtate vor conduce la parteneriate concrete, cu beneficii directe pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate din România.

Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.

Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.

Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.

Compania Națională de Investiții Rutiere a primit opt oferte pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii”, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care include și un segment de cinci kilometri în Republica Moldova.

Tronsonul are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde de lei, finanțat prin Programul Security Action for Europe – SAFE. Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv legături cu Aeroportul și Spitalul Regional Iași.

Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care finalizează în 18 luni segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și Podul peste Prut.

A început implementarea proiectului de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a emis ordinul de începere a etapei de proiectare, marcând intrarea investiției în faza de implementare, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Proiectarea a demarat la data de 24 ianuarie 2026 și va avea o durată de opt luni, urmând să fie finalizată în septembrie anul viitor.
Investiția are o valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, TVA inclus, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu fonduri europene, cofinanțare de la bugetul de stat și cheltuieli neeligibile.

Proiectul prevede modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

Potrivit ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, investiția va contribui la alinierea Portului Constanța la directivele europene în domeniul apei și apelor uzate și va consolida rolul acestuia de hub logistic strategic la Marea Neagră.

Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Products Galați S.A. a analizat propunerile de modificare a Planului de reorganizare a combinatului siderurgic, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Ilie Bolojan.

Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat pozițiile celor două instituții, arătând că vor accepta Planul de reorganizare doar în condițiile în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de modificările propuse, în vederea conservării șanselor de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român. Termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 26 ianuarie 2026, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile.
Potrivit comunicatului, aprobarea Planului de reorganizare într-o variantă agreată va permite demararea etapei următoare, respectiv organizarea unei licitații internaționale pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic, în condițiile și la prețul stabilite prin Planul de restructurare. Procedura este estimată să se desfășoare pe o perioadă de aproximativ șase luni.

De asemenea, Comitetul interministerial a analizat posibilitățile de operaționalizare a unor resurse ale combinatului, pentru a permite plata parțială a salariilor și a utilităților strict necesare menținerii funcționalității, precum și asigurarea pazei.
La reuniune au participat vicepremierul Marian Neacșu, coordonator al comitetului, vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, secretarul general al Guvernului Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ANAF, Exim Banca Românească și ai ministerelor și instituțiilor membre ale comitetului.
Comitetul interministerial a fost constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 453, publicată în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2025, în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă societățile Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați.

Lucrările la Tunelul Margina-Holdea, parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva, au atins un stadiu fizic de 52%, iar finalizarea acestei secțiuni va permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că secțiunea de 9,13 km este construită de asocierea UMB-EuroAsfalt (români și bosniaci) și că obiectivul este finalizarea lucrărilor în cursul acestui an.

Tunelul 1, cu galerii de 415 m și 367,5 m, a fost străpuns, iar lucrările de torcretare și fundațiile la bolta întoarsă au fost finalizate. În prezent, se montează hidroizolația și drenurile laterale, iar galerii se cămășuiesc.
Tunelul 2, pe sensul Nădlac–Sibiu, are excavați 660 m din totalul de 1.985 m, iar pe sensul Sibiu–Nădlac, 796 m din 1.825 m. Lucrările se desfășoară simultan din șase puncte pentru a maximiza randamentul.
În șantier sunt mobilizați 554 de muncitori și operatori, cu 203 utilaje și echipamente specializate. Proiectul, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR.