Poliția Română a anunțat miercuri că, în primele zile ale acestei săptămâni, șapte persoane urmărite internațional au fost aduse în țară pentru a-și executa pedepsele sau pentru a fi prezentate instanțelor.

Printre aceștia se numără Marian Plugaru Chirilă, supranumit „Căpcăunul”, un bărbat de 44 de ani din Iași, adus din Franța. Acesta are de ispășit o condamnare de 12 ani de închisoare, primită de la Tribunalul Iași, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat și favorizarea făptuitorului. „Căpcăunul” are tatuaje distinctive: pe abdomen scrie „Long vehicul”, iar pe scalp, deasupra urechii stângi, este tatuat CNP-ul său.

De asemenea, o femeie de 47 de ani din Gorj, figurând în categoria „most wanted”, a fost adusă din Marea Britanie. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Gorj la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat.

Alte persoane aduse în țară includ:

• Un bărbat de 31 de ani din Ialomița, adus din Germania, condamnat la 3 ani, o lună și 20 de zile de închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier și regimul fiscal;

• Un tânăr de 26 de ani din Argeș, adus din Spania, condamnat la un an de închisoare pentru infracțiuni rutiere;

• O femeie de 32 de ani din Gorj, adusă din Marea Britanie, condamnată la 15 ani și 8 luni pentru trafic de minori, trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat;

• Doi bărbați, unul de 29 de ani din Olt, adus din Italia pentru proxenetism, și unul de 23 de ani din Iași, adus din Spania pentru trafic de droguri, ambii urmăriți internațional și având mandate de arestare preventivă.

Toți cei șapte infractori au fost preluați de autorități și conduși în unități de detenție pentru executarea mandatelor.

CNAIR anunță că, începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o restricție de circulație pe teritoriul Ungariei, pe Drumul Principal 42, la punctul de frontieră Artand-Borș, pentru vehiculele de peste 7,5 tone.

Restricția se aplică pe tronsonul Berettyóoujfalu – frontiera de stat cu România, corespunzător în România cu Borș I – DN1. Excepție fac vehiculele de transport marfă care au ca destinație orașele Biharkeresztes sau Artánd și vehiculele de transport persoane, inclusiv autobuzele și autocarele.

CNAIR precizează că restricția este semnalizată în România cu indicatoare de informare montate pe DN1 (E60/E79), la intersecția cu DEX16, pe sectorul Oradea – Borș I.
Vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone trebuie să utilizeze în Ungaria autostrada M4, corespondența cu România realizându-se prin autostrada A3 și punctul de trecere Borș II – Nagykereki.
În cazuri justificate, pentru circulația pe sectorul restricționat pe teritoriul Ungariei, se poate solicita un permis de acces gratuit, emis de compania Magyar Közút Nonprofit Zrt., conform legislației ungare în vigoare, a transmis CNAIR.

România se confruntă, în această perioadă, cu o intensificare semnificativă a activității gripale, pe fondul unei răspândiri extinse a virusurilor gripale și a altor infecții virale respiratorii la nivel național, avertizează Ministerul Sănătății.

Autoritățile sanitare precizează că situația epidemiologică este atent monitorizată și fac apel la populație să respecte măsurile de prevenție, pentru a limita transmiterea bolilor și pentru a reduce presiunea asupra sistemului medical.

Ministerul Sănătății recomandă persoanelor care prezintă simptome respiratorii să se adreseze medicului de familie, pentru stabilirea conduitei terapeutice și a necesității izolării la domiciliu. De asemenea, persoanele simptomatice sunt îndemnate să poarte mască de protecție atunci când deplasarea în comunitate este inevitabilă.

Alte măsuri esențiale vizează respectarea etichetelor de tuse și strănut, utilizarea batistei de unică folosință, menținerea unei igiene riguroase a mâinilor, aerisirea frecventă a spațiilor închise și evitarea aglomerațiilor, în special în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri.

Un accent deosebit este pus pe vaccinarea antigripală, cu prioritate pentru persoanele din categoriile de risc: vârstnici peste 65 de ani, gravide, persoane imunodeprimate și pacienți cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare. Totodată, tratamentul antiviral antigripal trebuie administrat exclusiv la recomandarea medicului, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile, pentru prevenirea formelor severe de boală.

La nivelul unităților sanitare, autoritățile impun purtarea echipamentului de protecție de către personalul medical și de către persoanele care intră în contact cu pacienții. Programul de vizită al aparținătorilor poate fi limitat, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Personalul medico-sanitar și auxiliar este supus unui triaj epidemiologic zilnic, iar persoanele cu simptome respiratorii sunt încurajate să se izoleze la domiciliu sau să fie redistribuite către activități fără contact direct cu pacienții. De asemenea, spitalele trebuie să asigure stocuri suficiente de antivirale și condiții pentru vaccinarea personalului nevaccinat.

Ministerul Sănătății subliniază că respectarea acestor măsuri este crucială pentru protejarea sănătății publice și pentru limitarea impactului infecțiilor respiratorii asupra sistemului sanitar, urmând ca populația să fie informată constant, în funcție de evoluția datelor epidemiologice.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Galați a fost dotat cu 44 de echipamente moderne de scufundare, esențiale pentru misiunile de căutare și salvare în ape periculoase, printr-o investiție realizată cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a anunțat președintele CJ, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, noile dotări sunt destinate scafandrilor de intervenție ai ISU Galați și vizează creșterea siguranței, eficienței și capacității operaționale în misiuni desfășurate în condiții dificile.
Printre cele mai importante achiziții se numără cinci costume moderne de scufundare, cu design anatomic avansat, care oferă protecție termică, libertate de mișcare și sisteme performante de etanșare. De asemenea, au fost achiziționate veste profesionale de scufundare, care permit controlul precis al flotabilității și stabilizarea victimelor în ape reci sau tulburi.

Siguranța scafandrilor este completată de dotarea cu computere subacvatice de ultimă generație, regulatoare reglabile pentru ape reci sau activitate intensă, măști profesionale cu câmp vizual larg, butelii de scafandru și genți impermeabile pentru protecția echipamentelor.

„Suntem alături de salvatorii de la ISU Galați. Noile dotări vor contribui direct la creșterea eficienței, siguranței și capacității de intervenție în misiunile de salvare de vieți omenești”, a transmis Costel Fotea.
Investiția face parte din strategia Consiliului Județean Galați de susținere a serviciilor de urgență și de îmbunătățire a capacității de răspuns în situații critice.

Ministerul Culturii anunță inițierea unei noi legi a managementului cultural, pe care o consideră atât necesară, cât și urgentă, în contextul în care actualul cadru legislativ este depășit și contestat pe scară largă.

Potrivit instituției, aplicarea unor criterii mai riguroase în concursurile pentru conducerea instituțiilor de cultură a dus, în numeroase cazuri, la respingerea tuturor candidaturilor, situație care evidențiază limitele legii aflate în vigoare. În același timp, Ministerul Culturii remarcă un interes crescut al publicului și al mediului cultural față de concursurile organizate în ultimele luni.

Ministrul Culturii, Demeter András István, afirmă că noul proiect legislativ răspunde întrebărilor și criticilor formulate în spațiul public și are ca obiectiv organizarea unor concursuri corecte, cu comisii independente, precum și creșterea nivelului de transparență și accesibilitate în procesul de selecție a managerilor culturali.
„Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență și accesibilitate, iar aceste principii se regăsesc în dispozițiile noii legi”, a declarat ministrul Culturii.
Proiectul de lege va fi supus unei consultări publice de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii așteaptă comentarii și propuneri care să contribuie la îmbunătățirea textului legislativ. Ulterior, după adoptarea de către Guvern, inițiativa va fi dezbătută în Parlament, iar forma finală va fi stabilită prin votul legislativului.
„Doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii”, a mai precizat ministrul Culturii.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.

Circulația pe varianta ocolitoare Zalău va fi deschisă miercuri, dacă raportul Comisiei de recepție, care efectuează verificări va fi favorabil. Comisia se află pe teren marți și miercuri.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că, în cazul unui raport conform, traficul va fi deschis miercuri, la ora 13:00, pe cei 5,35 kilometri ai obiectivului de infrastructură rutieră.

„Astăzi și mâine, Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră”, a declarat șeful CNAIR.
Potrivit acestuia, proiectul a întâmpinat numeroase dificultăți, iar prioritatea conducerii CNAIR a fost recuperarea întârzierilor pentru ca varianta ocolitoare Zalău să fie deschisă până la finalul anului.
Cristian Pistol a mai afirmat că, odată cu deschiderea circulației, traficul greu nu va mai tranzita municipiul Zalău, iar comunitatea locală va beneficia de un nivel sporit de siguranță și confort.

Ministerul Culturii a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute semnarea contractului de finanțare pentru platforma eMonumente, al doilea proiect major de digitalizare a patrimoniului cultural.

Potrivit instituției, proiectul are un buget de peste 17 milioane de euro și urmărește crearea unei baze de date digitale cu informații detaliate despre monumentele istorice din România. Platforma va integra date din arhive și instituții, fotografii, filmări panoramice din teren și hărți interactive.

eMonumente va include informații pentru cel puțin 20.000 de monumente istorice, dintre care 2.000 vor fi digitalizate 3D. De asemenea, monumentele din program vor primi etichete cu cod QR, ce vor putea fi scanate de vizitatori pentru acces rapid la informații.

„Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre. eMonumente va oferi publicului acces rapid la informații și va crea noi oportunități pentru educație, turism și dezvoltare locală”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografie și are o durată de 48 de luni. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF).
La începutul lunii decembrie, Ministerul Culturii a lansat și platforma ePatrimoniu, dedicată digitalizării patrimoniului mobil, imobil și imaterial la nivel național.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinele de începere pentru proiectarea a încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. Documentele vizează loturile 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km) și 1D Joseni–Ditrău (14,4 km).

Potrivit CNIR, proiectarea pentru lotul 1D va debuta pe 12 ianuarie 2026, iar pentru lotul 1C pe 30 martie 2026. Contractele de proiectare și execuție, în valoare totală de aproape 6 miliarde de lei, au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenorii fiind asocieri conduse de companii românești.

Cu aceste ordine de începere, sunt stabilite termenele de proiectare pentru toate cele patru loturi montane, însumând 116 kilometri între Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (județul Neamț):
Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km): proiectare din 30 martie 2026
Lotul 1D Joseni–Ditrău (14,4 km): proiectare din 12 ianuarie 2026
Lotul 2A Ditrău–Grințieș (37,9 km): proiectare începută la 30 iunie 2025
Lotul 2B Grințieș–Pipirig (31,5 km): proiectare din 30 martie 2026
Anul 2026 va fi dedicat în mare parte proiectării secțiunii montane Sărățeni–Pipirig, care va include 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.