Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că absența din acest an de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München nu exclude participări viitoare, iar deplasarea în Statele Unite a avut legătură cu securitatea și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, șeful statului a afirmat că prezența sa este justificată de importanța relației bilaterale.
„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că participarea la Consiliul Păcii reprezintă „o inițiativă a partenerului nostru strategic” și are legătură directă cu dimensiunea de securitate.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat despre criticile din spațiul public privind decizia de a merge în SUA, președintele a reiterat că obiectivul principal este consolidarea relației cu Washingtonul.

„Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat șeful statului.
El a respins ideea unei opțiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a mai spus Nicușor Dan.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat lansarea unui program de finanțare în valoare de 10 milioane de euro, destinat Organizațiilor de Management al Destinației, fondurile fiind alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit ministrului, bugetul va fi pus la dispoziția organizațiilor din țară pentru a sprijini funcționarea acestora și promovarea destinațiilor turistice pe care le reprezintă. Ghidul programului a fost publicat pentru consultare publică pe site-ul ministerului.
Irineu Darău a precizat că finanțarea va fi acordată în parteneriat între organizațiile de management al destinației și unitățile administrativ-teritoriale, iar minimum 20% din fonduri va fi destinat funcționării organizațiilor.

Ministrul a subliniat că schema de finanțare a fost concepută astfel încât să ofere șanse și comunităților mai mici, care nu dispun de resurse suficiente pentru promovare turistică, și că procedurile administrative au fost simplificate, astfel încât o singură cerere să poată include mai multe investiții.
Organizațiile de Management al Destinației au rolul de a coordona promovarea destinațiilor turistice și de a contribui la dezvoltarea turismului local.

Consiliul Județean Galați a finalizat modernizarea atelierului de practică pentru specializarea Alimentație publică din cadrul Școlii Profesionale Speciale „Emil Gârleanu” Galați și al structurii „P.P. Neveanu”, investiție destinată sprijinirii elevilor cu nevoi educaționale speciale.

Potrivit reprezentanților CJ Galați, aproximativ 50 de elevi vor beneficia de dotări moderne, adaptate capacităților lor, care le vor permite să învețe o meserie într-un mediu sigur și accesibil. Atelierul a fost echipat cu mobilier adaptat, echipamente profesionale de gătit, aparatură electrică și ustensile specifice activităților de practică.

„Investim în educația copiilor cu nevoi speciale și în șansele lor de integrare profesională”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Investiția face parte din proiectul „Dotare școli speciale și unități conexe în județul Galați”, cu o valoare totală de aproximativ 2,8 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează modernizarea infrastructurii educaționale și crearea unor condiții adaptate pentru formarea profesională a elevilor din învățământul special.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați precizează că astfel de investiții vor continua, în cadrul programelor dedicate susținerii educației incluzive și orientate spre integrarea pe piața muncii.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Ministerul Finanțelor a demarat la începutul acestui an un amplu pachet de măsuri „pro-business”, menit să asigure lichiditatea companiilor și stabilitatea economică, prin plăți masive către mediul privat, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit oficialului, statul își onorează obligațiile financiare față de companii prin decontări consistente în sistemul de sănătate, plata bonificațiilor pentru firmele care și-au achitat la timp taxele și accelerarea rambursărilor de TVA.

„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate și credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că economia României a demonstrat reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut, chiar dacă ritmul de creștere a fost unul modest. El a pus această stabilitate pe seama antreprenorilor și a companiilor care și-au respectat obligațiile fiscale.

„Economia reală, românii și antreprenorii corecți au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor și impozitelor”, a spus ministrul Finanțelor.
În acest context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre prioritățile mandatului său este achitarea la zi a tuturor restanțelor către mediul privat, astfel încât statul să intre în anul 2026 cu obligațiile onorate integral.
Printre plățile recente, ministrul a menționat alocarea a aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna decembrie, pentru acoperirea costurilor cu medicamentele, serviciile medicale furnizate de spitale și decontarea concediilor medicale. Aceste fonduri permit firmelor care au avansat cheltuielile să își recupereze sumele, contribuind la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp obligațiile fiscale. Peste 150.000 de firme beneficiază de aceste bonificații, valoarea totală a sumelor ridicându-se la peste 160 de milioane de lei.
Totodată, procesul de rambursare a TVA a fost accelerat, pentru a lăsa mai mult capital la dispoziția antreprenorilor și pentru a stimula investițiile.
Nazare a mai amintit că, la finalul anului trecut, au fost alocate 12 miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor statului și a reiterat intenția Guvernului de a elimina taxa pe construcții speciale și de a reduce treptat impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani, iar efortul bugetar de achitare a datoriilor este fără precedent”, a concluzionat ministrul Finanțelor, precizând că statul trebuie să devină un partener corect și predictibil pentru mediul de afaceri.

Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.

Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.

„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.