Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), proiect evaluat la 100 de milioane de euro și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului, platforma reprezintă cel mai amplu proces de digitalizare din istoria sistemului medical românesc și urmărește eliminarea birocrației, integrarea datelor medicale și accesul rapid al pacienților la propriul dosar electronic.
„Noua platformă elimină hârtiile inutile, digitalizează biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile, iar istoricul medical va fi accesibil oricând, de pe telefon sau calculator”, a precizat Rogobete.

Primele module ale sistemului urmează să fie funcționale până la finalul acestui an, iar platforma completă să devină operațională până în august 2026.
Ministrul a subliniat că procesul de digitalizare „nu mai este o promisiune, ci o realitate care se construiește în timp real” și a adăugat că beneficiile vor fi resimțite direct de pacienți și de medici.
„Nu suntem perfecți. Uneori greșim. Dar muncim onest, ascultăm sistemul și corectăm din mers. Fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a transmis Rogobete.

Comisia Europeană a prezentat o nouă „Strategie privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, menită să asigure viitorul alimentar, agricol și rural al Europei prin sprijinirea tinerilor fermieri și atragerea de noi generații către acest sector.

Obiectivul Comisiei este ca tinerii fermieri și noii intrați în agricultură să reprezinte 24% din totalul fermierilor europeni până în anul 2040, dublu față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Bruxelles recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care să favorizeze instalarea tinerilor fermieri.

Strategia include un pachet obligatoriu pentru întreprinderile nou-înființate, care va oferi tinerilor fermieri sume forfetare de până la 300.000 de euro pentru instalare, precum și instrumente de garantare și subvenții la dobândă prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Comisia propune, de asemenea, crearea unui Observator funciar european pentru a crește transparența pieței terenurilor și a sprijini succesiunea fermelor.
Potrivit datelor CE, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani, iar doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a producției agricole europene.
„Tinerii fermieri sunt esențiali pentru securitatea alimentară și pentru viitorul zonelor rurale. Trebuie să le oferim condițiile necesare pentru a rămâne și a construi o viață în agricultură”, a transmis Comisia Europeană.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe. Discuțiile au vizat principalele provocări din domeniul energiei și al locuințelor, precum și modalități de consolidare a cooperării României cu Comisia Europeană în aceste sectoare.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Un alt subiect abordat s-a referit la investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic.

„Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Prim-ministrul a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, măsură care contribuie la menținerea stabilității în perioada de tranziție către surse curate.

Totodată, a arătat interesul României pentru dezvoltarea energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Având în vedere responsabilitățile comisarului și în domeniul locuințelor, a fost discutată posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ.

Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” La întrevederea de la Palatul Victoria, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, au mai participat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.

Europarlamentarul Dan Nica avertizează că prețurile ridicate la energie și lipsa interconexiunilor eficiente cu restul Uniunii Europene pun în pericol competitivitatea economiilor din Europa de Sud-Est.

În cadrul dezbaterii „Public–Private Dialogue on the Future of CESEC: Delivering Competitiveness”, organizate la București de Centrul Român al Energiei, Dan Nica a subliniat că România și întreaga regiune CESEC (Grupul de Cooperare pentru Europa Centrală și de Sud-Est în domeniul energiei) se confruntă cu cele mai mari prețuri la electricitate din UE — de cinci ori mai mari decât în Spania și de trei ori mai mari decât în Franța.

„Fără investiții urgente în rețele și în capacitatea de interconectare cu Vestul Europei – mai ales pe axa Austria–Ungaria–Slovacia – piața unică a energiei rămâne incompletă, iar diferențele de preț se adâncesc”, a declarat eurodeputatul român.

Potrivit acestuia, principala cauză a dezechilibrului este „bottleneck-ul structural” dintre Austria, Ungaria și Slovacia, care izolează Europa de Sud-Est de restul pieței interne a energiei.

Dan Nica a pledat pentru investiții europene rapide în interconexiuni, rețele și capacități de stocare, menționând că acestea sunt esențiale pentru a transforma regiunea într-un pilon solid al Uniunii Energetice.

„România a demonstrat că este un partener de încredere în construcția sistemului energetic european — am depășit ținta de interconectare de 15%, am dezvoltat masiv energia curată și am consolidat securitatea energetică regională”, a adăugat europarlamentarul.

Evenimentul a reunit factori de decizie europeni și reprezentanți ai industriei energetice, printre care Mechthild Wörsdörfer, Director General Adjunct al DG ENER, care au discutat despre modalitățile prin care pot fi reduse prețurile ridicate la energie și relansată competitivitatea în regiune.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.

Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.

Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.

MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.

”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.

De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.

Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.

”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.

„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.

Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.

„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.

În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.

Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.

În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

Consiliul Județean Galați anunță continuarea lucrărilor de modernizare a Drumului Județean 240, pe tronsonul care traversează comuna Negrilești, unde a fost turnat primul strat de asfalt, cel de binder.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sectorul de drum din interiorul comunei a fost refăcut complet, de la fundație până la structura rutieră de bază. „Pas cu pas, modernizăm infrastructura din toate zonele județului Galați”, a declarat Fotea.

DJ 240 face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere județene pe ruta Munteni – Țigănești – Ungureni – Slobozia Blăneasa – Negrilești – Slobozia Corni – Tălpigi – Gura Gârbovățului – Tăplău – Ghidigeni – Gefu – intersecția cu DN24.

Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru refacerea completă a carosabilului, modernizarea podețelor și rigolelor, precum și amenajarea accesului la proprietăți.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea condițiilor de trafic și creșterea siguranței rutiere pe una dintre cele mai importante rute județene care asigură legătura între mai multe localități din nordul județului Galați și drumul național DN24.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a semnat, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat, primul instrument internațional dedicat consolidării independenței și siguranței avocaților.

Potrivit Ministerului Justiției, convenția consacră obligația statelor de a garanta independența avocaților față de orice interferență externă, de a-i proteja împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor, precum și de a asigura accesul liber și nediscriminatoriu la profesie. Documentul prevede, de asemenea, respectarea confidențialității relației avocat–client, libertatea de exprimare a avocaților și rolul indispensabil al acestora în garantarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

Ministerul Justiției precizează că semnarea convenției are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul României față de valorile Consiliului Europei – drepturile omului, statul de drept și democrația – și transmite un semnal de încredere către profesia de avocat și întreaga societate.

„Instrumentul internațional consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent, fără discriminare sau ingerințe necorespunzătoare”, a transmis ministerul.
După ratificare, convenția va întări cadrul național privind dreptul de practică, disciplina profesională, libertatea de exprimare și măsurile de protecție specifice avocaților.
Ministrul Radu Marinescu a subliniat că avocații „au un rol esențial în susținerea statului de drept și garantarea drepturilor fundamentale”, semnarea convenției reprezentând „o declarație de principiu și de angajament” din partea României.