Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE în legătură cu decesul disidentului Alexei Navalnîi.

Convocarea a fost făcută miercuri din dispoziția ministrului Luminița Odobescu.

„Reprezentantul MAE a subliniat că răspunderea pentru moartea lui Alexei Navalnîi revine exclusiv autorităților ruse. A evidențiat nevoia unei investigații transparente, independente, cuprinzătoare cu privire la circumstanțele în care s-a produs decesul. A menționat obligația morală a autorităților ruse de a transmite neîntârziat trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi familiei acestuia”, scrie în comunicatul MAE
Conform MAE, convocarea ambasadorului rus „reflectă poziția consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive și sistematice ale drepturilor omului și libertăților fundamentale în Federația Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federația Rusă a angajamentelor asumate la nivel internațional în acest domeniu”.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că anul acesta „Calea Eroilor” a lui Brâncuși ar putea fi înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Speram ca decizia să fie luată în 2024, spune ministrul Culturii.

Mesajul a fost transmis luni cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși și al împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor.
„Împreună cu iubitorii de artă din toată lumea, românii și instituțiile culturale românești îl rememorează și îl admiră pe cel care a exprimat în forme moderne și remarcabile aspirația umană spre perfecțiune, spre veșnicie și infinit”, a declarat Raluca Turcan.

Evaluarea privind includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO este făcută de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.

„Ne-am bucurat că ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor) a reluat în 2023 evaluarea dosarului de nominalizare pentru <Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu>. Ministerul Culturii și autoritățile locale din Târgu Jiu au organizat în iulie anul trecut misiunea tehnică de evaluare a experților ICOMOS și sperăm că în acest an Comitetul Patrimoniului Mondial va lua o decizie cu privire la acest dosar. Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, împreună cu cel care le-a creat merită recunoașterea culturală de cel mai înalt nivel mondial – astăzi și întotdeauna”, a precizat ministrul Culturii pe Facebook.

CSAT s-a reunit pentru a analiza „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”. Ședința a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni, și a fost condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

„La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei. Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.

Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României, a precizat Administrația Prezidențială.

Calendarul alegerilor din 2024 va fi anunțat miercuri. Anunțul a fost făcut marți de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Liberalii și social-democrații se vor întâlni pentru a parafa înțelegerea.
Anunțul va fi făcut la finalul întâlnirii.

„Sunt ferm convins că mâine atât eu, cât și președintele Nicolae Ciucă, vă vom răspunde la aceste întrebări. Este incorect ca în timpul unor negocieri și unor discuții eu să vă spun cum se va face. Eu vreau să iau, împreună cu președintele Nicolae Ciucă, cea mai bună decizie în ceea ce privește românii, viitorul României și stabilitatea României”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Alegerile europarlamentare ar putea fi comasate cu cele locale. PSD și PNL ar putea avea liste comune la europarlamentare și ar putea susține candidați comuni în orașele în care există primari de la alte partide. În schimb, sunt șanse mici ca alegerile parlamentare să fie organizate împreună cu alegerile prezidențiale.

Discuții vor mai fi purtate, dar decizia va avea în vedere creșterea extremismului.
„Este o cale foarte clară împotriva extremismului din România, care există în acest moment și trebuie să recunoaștem acest lucru. Vom vedea și percepția românilor. Una dintre soluții e o alianță electorală. Sau o alianță politică”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.

„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea țării. El a făcut declarația marți, cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie.

Potrivit lui Iohannis, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării.

„Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, a transmis Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre progresele pe care le-a făcut societatea și despre includerea în programa școlară începând cu anul 2025 a disciplinei opționale „Istoria, robia și deportarea romilor”.

„Doar depășind această moștenire, putem vorbi despre o Românie modernă, europeană și rezilientă. Ziua de astăzi, dedicată Dezrobirii Romilor, ne oferă prilejul de a evalua progresele pe care le-a înregistrat societatea românească în ceea ce privește incluziunea romilor, dar mai ales de a conștientiza responsabilitățile pe care le avem în continuare. Salut eforturile derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor 2022-2027, prin care România continuă să-și mobilizeze energiile în edificarea unei societăți a egalității de șanse pentru toți. Asumarea trecutului rămâne una dintre cele mai importante provocări ale prezentului. Fără înțelegerea istoriei și a cauzelor care au condus la suferințe teribile, extremismul va continua să amenințe atât Europa, cât și întreaga lume. (...) Elevii de gimnaziu și liceu vor putea studia tradițiile multiseculare ale romilor, dar și faptul că robia și deportările acestora au fost realități dramatice ale istoriei noastre comune. Aceste aspecte dureroase ale trecutului trebuie să fie cunoscute de noile generații pentru a putea combate discriminarea și discursul incitator la ură prin educație, toleranță și respect reciproc. Rememorarea istoriei să ne inspire în efortul nostru comun de a face ca România să devină un spațiu al oportunităților egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de etnie”, a precizat Iohannis.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că peste cinci ani s-ar putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul. Cererea de finanțare a fost depusă și a fost pregătită documentația pentru licitație.

Anunțul a fost făcut de primarul Băluță.

„Atenție, se închid ușile! Aducem metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul! Zilele trecute, am depus cererea de finanțare în valoare de 2,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile din ”Programul Transport” al Uniunii Europene, pentru extinderea magistralei M4, cu încă 14 stații de metrou”, a transmis primarul Sectorului 4.

Daniel Băluță a mai spus că în paralel, a fost pregătită documentația astfel încât, până la sfârșitul acestei lunii, să fie lansată în SICAP procedura de licitație publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
„Dacă totul merge bine, în cinci ani de zile vom putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul”, a precizat Daniel Băluță.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr anunță că încă șase aeronave F-16 olandeze vor sosi la Centrul European de Pregătire F-16 din România. Acestea vor sosi în următorele luni.

Anunțul a fost făcut după Conferința de Securitate de la München. Ministrul român al Apărării s-a întâlnit cu omologul său olandez.

„Încă șase aeronave F-16 olandeze vor sosi la Centrul European de Pregătire F-16 din România în următoarele luni. Am mulțumit doamnei Kajsa Ollongren, ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, cu care am avut o întrevedere în marja Conferinței de Securitate de la München, pentru decizia Guvernului de la Haga de a contribui substanțial, prin dislocarea de trupe și tehnică militară de înaltă performanță în România, inclusiv prin aeronave F-16, la întărirea apărării flancului estic al NATO și, în particular, a regiunii Mării Negre.

Progresele programelor de instruire comune, participarea militarilor olandezi, în 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, dislocarea a trei aeronave MQ-9 Reaper fără pilot în România pe parcursul anului 2024 și dislocarea de aeronave la Centrul European de Pregătire F-16 de la Fetești au constituit, de asemenea, teme de discuție în cadrul întâlnirii cu omologul olandez, a mai devăluit Tîlvăr.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, ministrul român a subliniat „sprijinul ferm al României pentru instruirea piloților ucraineni în cadrul Centrul European de Pregătire F-16, atunci când aceștia vor atinge nivelul de pregătire care le va permite începerea antrenamentelor la Fetești”.

PSD susține că „se va opune categoric tentativei USR de a drena banii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate către clientela de partid”. Reacția vizează propunerea numită „Pilon II pentru Sănătate”.
Mesajul a fost transmis printr-un comunicat de presă.

„După ce a irosit 1 miliard de euro din bugetul Sănătății pe achiziții supradimensionate de vaccinuri COVID-19, USR vrea să dea încă o lovitură grea sistemului public de sănătate din România. Așa-zisul „Pilon II pentru Sănătate” propus cu surle și trâmbițe de USR este, în realitate, o tentativă ticăloasă de privatizare mascată a sistemului social de asigurări de sănătate, în beneficiul unei clientelei de partid”, au transmis social-democrații.

PSD susțin că „propunerea legislativă a USR subminează sistemul public de sănătate și posibilitatea celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare”.

„Așa-numita libertate de a alege o firmă privată de asigurări medicale se aplică doar celor care își vor permite să plătească diferența dintre cei 165 de lei direcționați din CASS și valoarea totală a asigurării private. Pentru cea mai mare parte a populației, proiectul USR înseamnă mai puține servicii medicale, ca urmare a scăderii finanțării din sistemul public de sănătate. Prin această propunere legislativă USR calcă în picioare conceptul de solidaritate socială, care presupune coeziune și ajutor reciproc între membrii societății. Mai mult, ignoră un lucru elementar, care este demonstrat de realitatea din unitățile spitalicești de stat: cazurile grave sunt tratate/gestionate de sistemul public. Conform Art. 1 din Constituție, România este „stat social”, în care sănătatea nu este o marfă tranzacționată contra cost, ci un drept fundamental, garantat pentru toți cetățenii români”, a precizat PSD.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 44 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 392.653.145,36 de lei.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, au ca obiective „modernizarea drumurilor de interes local și a infrastructurii stradale, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și a rețelelor de canalizare menajeră, lucrări de amenajare urbanistică, precum și construirea sau modernizarea unor poduri și podețe”.

„Toate aceste facilități răspund unor necesități de bază ale oamenilor și trebuie să fie interconectate, pentru a avea rezultate cât mai bune și mai de durată, aducând beneficii vizibile comunităților locale în care se implementează”, a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.