Premierul Marcel Ciolacu a făcut o analiză a anului 2024. Nu a fost un an ușor, dimpotrivă, a fost un an plin de provocări, a transmis prim-ministrul pe Facebook. Puteam alege calea simplă, să intru în corul populiștilor, dar aș fi pus viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol, a mai arătat Marcel Ciolacu.

Premierul a analizat reușitele și eșecurile din anul trecut.

„2024 nu a fost un an ușor, dimpotrivă- a fost un an plin de provocări. Un an în care de fiecare dată când credeam că am mai rezolvat o problemă apărea alta, la fel de gravă și la fel de urgentă. Vă mărturisesc (...) că am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință pentru a pune lucrurile în ordine. Un singur gând a stat în fața fiecărei decizii luate: să-mi respect promisiunile făcute vouă, celor care mi-ați acordat încrederea și să fac lucrurile cum trebuie. Împreună, am avut câteva reușite mari, iar cea mai mare a fost că – în sfârșit! – ni s-a făcut dreptate și de de la miezul nopții putem circula liber, pe orice cale, în spațiul Schengen. Știu că nu am reușit de fiecare dată să mulțumesc pe toată lumea. Știu că pe mulți dintre voi v-am dezamăgit. Am ales însă ca, de fiecare dată, să iau acea decizie corectă pentru România și pentru români. Într-adevăr, puteam alege calea simplă, puteam alege să intru în corul populiștilor. Dar asta ar fi însemnat să pun viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol. Și asta nu aș putea să fac niciodată”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu a prezentat obiectivele pentru noul an.

„Sper ca anul 2025 să fie un an mai bun, un an în care să reușim să trecem peste toate obstacolele, să finalizăm proiectele începute, să continuăm să creștem economia și nivelul de trai. Și sper că, împreună, putem face din România țara pe care, cu toții ne-o dorim”, a precizat Marcel Ciolacu.

Europarlamentarul Victor Negrescu susține că este nevoie ca românii să înțeleagă beneficiile unei Românii influente în UE. Astfel poate fi contracarată retorica antieuropeană, a spus Victor Negrescu.
Mesajul a fost trimis în a doua zi a noului an.

„Odată cu trecerea în noul an, România sărbătorește majoratul, 18 ani de la aderarea la UE, prin integrarea completă în spațiul Schengen.Un obiectiv pentru care am contribuit activ în ultimul deceniu și care reprezintă o altă victorie de etapă în integrarea noastră în Uniunea Europeană și dorința ca România să fie o voce puternică și influentă în UE. Nu trebuie să uităm că aderarea la zona de liberă circulație ne conferă drepturi, dar avem și obligații pe care trebuie să le cunoaștem și să le respectăm pentru ca spațiul Schengen să funcționeze eficient”, a transmis Victor Negrescu.

El a mai spus că România trebuie să-și întărească poziția în cadrul UE.

„Totodată, este timpul ca România să treacă peste complexul de stat membru mai nou și să își dezvolte capacitatea administrativă în domeniu crescând nivelul de profesionalism pentru ca acțiunea noastră în Europa să fie mai eficientă. Însă, pentru acest lucru, este nevoie și ca populația să înțeleagă beneficiile unei Românii influente în UE. Fac apel la o mobilizare generală pentru a îmbunătăți diseminarea informațiilor generale despre UE și acțiunea noastră în Europa”, a adăugat europarlamentarul social-democrat.

Victor Negrescu a trasat principalele obiective ale României.
„Nu în ultimul rând, odată cu majoratul european, România trebuie să își definească câteva ținte clare la nivelul UE printre care aș enumera trei:
1. Dezvoltarea capacității de negociere cu privire la dosarele europene de interes cu scopul de a poziționa România în centrul deciziilor europene;
2. Influențarea bugetului european cât și a oricăror surse de finanțare europene în vederea obținerii de fonduri pentru domeniile de interes pentru România;
3. O convergență mai mare a României cu piața internă, rețeaua comercială externă a UE și restul statelor dezvoltate din Europa pentru creșterea nivelului de trai și integrarea în mecanismele financiare și economice care pot oferi țării noastre mai multe oportunități de dezvoltare”, a arătat Negrescu.

Potrivit lui Negrescu doar prin atingerea obiectivelor importante poate fi combătută retorica antieuropeană.
„Aceste trei obiective, complementare cu intrarea în programul american Visa Waiver și aderarea la OCDE, constituie o garanție pentru o Românie influentă în lume și reprezintă una dintre soluțiile pentru a contracara retorica anti-europeană”, a fost concluzia europarlamentarului român.

Peste 3 miliarde de ambalaje au fost returnate de consumatori în primul an de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare. Este perioada din decembrie 2023 până în noiembrie 2024. Atunci au fost colectate 206.000 de tone de ambalaje.

„În primul an de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, peste 3 miliarde de ambalaje au fost returnate de consumatori, rata de colectare în luna noiembrie fiind de 76%. Din decembrie 2023 și până în noiembrie 2024, 2,68 miliarde de ambalaje SGR au intrat în stațiile de reciclare, reprezentând 88% din cantitatea colectată”, a anunțat RetuRO.

În noiembrie au fost predate RetuRo 329 de milioane de ambalaje.

Noul ministru al Educației, Daniel David, a anunțat că s-a suspendat din poziția de rector al Universității Babeş-Bolyai. El a spus că a acceptat funcția deoarece vrea să ajute România care se confruntă cu un demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie.

Daniel David a spus că a acceptat poziția de ministru al Educației în noul Guvern pentru a ajuta România euroatlantică.
„Așa cum deja știți, am preluat portofoliul Ministerului Educației și Cercetării. Am făcut asta pentru a ajuta România euroatlantică să facă față unui demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie. Situația este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli și nemulțumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educație și știință (cercetare)”, a transmis Daniel David pe pagina de Facebook a universității ardelene.

Daniel David a anunțat că s-a suspendat din poziția de rector și cine îi va fi înlocuitor.
„În conformitate cu cerințele legii, m-am suspendat din poziția de rector al Universității noastre, iar, începând cu data de 30 decembrie 2024, la propunerea Consiliului de Administrație și cu condiția aprobării acesteia de Senatul UBB, interimatul va fi asigurat de prorectorul UBB pentru cercetare-dezvoltare-inovare și relația cu doctoratele, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Am încredere că Universitatea noastră este o instituție deja bine așezată instituțional, care nu va fi afectată major de această situație, iar rectorul interimar este o personalitate academică (între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în domeniul său de specialitate), cu multă experiență administrativă (ca fost decan pentru mai multe mandate și prorector), care va continua implementarea Programului „UBB Q-Optimum” (2024-2029): UBB – Universitate europeană de clasă mondială (world-class), demers început în luna martie 2024 de întreaga echipă a rectoratului și asumat de comunitatea noastră”, a adăugat Daniel David.

La finalul mandatului de ministru, David va reveni în poziția de rector.
„La încheierea mandatului de ministru – mai scurt sau mai lung – voi fi onorat să reiau poziția de rector în funcție al Universității noastre. Vă urez în continuare Sărbători Fericite!”, a spus, în încheiere, Daniel David.

Nati Meir, care a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, trafic de influență și luare de mită, a fost adus în România. Escorta l-a transportat din Grecia pe fostul parlamentar și pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Vineri, Poliția Română a anunțat că a adus în țară un bărbat, de 69 de ani, care avea emis pe numele său un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. El era urmărit internațional pentru înșelăciune, trafic de influenţă şi luare de mită, a mai transmis Poliția Română.

Meir a fost adus din Grecia, având emis de către Judecătoria Brașov, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 11 ani.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că 11 oferte au fost depuse pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de Mare viteză București-Giurgiu.

Contractul, lansat în licitație de CNIR, are o valoare estimată de 44 milioane lei (fără TVA) și o durată de 18 luni (16 luni pentru realizarea Studiului de Fezabilitate și 2 luni pentru asistență tehnică necesară pregătirii contractului pentru proiectare și execuție).
Potrivit lui Grindeanu, în cadrul acestui contract, finanțat prin Fonduri Europene nerambursabile, proiectantul va analiza:
-variantele de traseu;
-profilul (autostradă sau drum expres);
-structura drumului (varianta unui sistem rutier din Beton de Ciment);
-conexiunea cu alte obiective de investiții (viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse II) ;
-soluții de finanțare și prin parteneriat public-privat (PPP);
Drumul de Mare Viteză București-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European 9.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că anul viitor UE va avea un buget record. Am securizat un buget record, cu 6% mai mare decât anul acesta, a spus Negrescu. Social democratul român este negociator-șef al Parlamentului European.

„Am securizat pentru anul viitor, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European, un buget UE record de 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât anul acesta, semnificând o creștere de 10 miliarde de euro. O reușită majoră a fost faptul că am obținut această creștere blocând tăierile importante propuse la bugetul UE de către statele membre de peste 1,52 de miliarde de euro. Fonduri importante vor merge în 2025 către educație și tineret prin programul Erasmus+ (422 de milioane de euro), cercetare prin Orizont Europa (25 de milioane de euro), agricultură (39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă) sau sprijinirea regiunilor și fermierilor afectați de dezastre naturale din Centrul și Estul Europei cu circa 3 miliarde de euro”, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu pe Facebook.

El a arătat ce sume vor fi alocate României.

„În ceea ce privește România, am reușit să obțin peste 10 milioane de euro, alocări suplimentare, pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen și securizarea frontierelor, ceea ce a reprezentat un argument decisiv în negocierile cu Austria, fonduri suplimentare pentru repatrierea drepturilor sociale pentru românii din diaspora, o creștere a alocărilor financiare pentru Republica Moldova precum și o creștere de aproximativ 30 de milioane de euro care vor fi alocate pentru agricultură, în mod special pentru programul european dedicat tinerilor fermieri”, a adăugat Victor Negrescu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că au fost depuse 11 oferte pentru construcția Alternativei Techirghiol (30,59 km).

Contractul, în valoare de 4,36 miliarde lei (fără TVA), prevede proiectarea și execuția acestui nou drum de mare viteză în termen de 48 de luni (12 luni proiectare și 36 de luni execuție).
Alternativa Techirghiol pornește din nodul Cumpăna (Autostrada de Centură a Municipiului Constanța) și continuă până în zona localității 23 August.
Noul drum de mare viteză, construit la profil de autostradă, va permite evitarea în totalitate a traversării localităților Agigea,Techirghiol, Eforie, Tuzla și 23 August.

Pe traseu vor fi construite inclusiv un pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră (330 m), un pod peste DJ 391 și Valea Cârlighioi ( 253,20 m), un pod pe DN38 (253,90 m) și noduri rutiere la Cumpăna, între Alternativa Techirghiol și Drumul de legatură cu DN 39A, la DN38, în zona localității 23 August la DN 39. De asemenea, vor fi patru spații de servicii și două parcări de scurtă durată, dotate cu infrastructura necesară amplasării a minimum opt stații de încărcare rapidă pentru autoturismele electrice.
Finanțarea contractului este asigurată prin Programul Operațional Transport (PT) 2021-2027.

Președinții de la Camera Deputaților și la Senat au fost aprobați prin vot de noii parlamentari. Conform înțelegerii inițiale a coaliției PSD-PNL-UDMR-Grupul minorităților, este vorba despre Ciprian Șerban și de Ilie Bolojan.

Ciprian Șerban, de la PSD, este noul președinte al Camerei Deputaților. La Senat, șefia a fost preluată de Ilie Bolojan, liderul PNL.

După votul din Parlament, președintele Klaus Iohannis a anunțat numele noului premier în persoana lui Marcel Ciolacu.

Miniștrii propuși pentru cabinetul Ciolacu 2 sunt audiați luni în Parlament. PSD, PNL și UDMR au stabilit lista persoanelor care vor fi propuse pentru a ocupa poziții de ministru în viitorul Guvern. Conform înțelegerii, PSD va avea 8 ministere, PNL șase și UDMR două.

PSD îi propune pe Alexandru Rafila la Ministerul Sănătății, pe Angel Tîlvăr la Ministerul Apărării Naționale, pe Bogdan Ivan la Ministerul Economiei și Digitalizării și pe Simona Bucura Oprescu la Ministerul Muncii. De asemenea, vor fi propuși Sorin Grindeanu de la Ministerul Transporturilor, Natalia Intotero la Ministerul Culturii, Florin Barbu la Ministerul Agriculturii și Radu Marinescu la Ministerul Justiției. Vicepremier fără portofoliu ar putea fi Marian Neacșu.

Propunerile PNL sunt Cătălin Predoiu pentru Ministerul de Interne, Sebastian Burduja la Ministerul Energiei, Marcel Boloș la Ministerul Proiectelor Europene, Mircea Fechet la Ministerul Mediului, Daniel David la Ministerul Educației și Emil Hurezeanu la Ministerul de Externe. Ministrul Cătălin Predoiu va fi și vicepremier.

UDMR va primi Ministerul Dezvoltării pentru Cseke Attila și Ministerul de Finanțe pentru Tanczos Barna.
Candidații sunt audiați în Parlament. Reprezentanții alianței vor ca audierile să se termine rapid astfel încât noul Guvern să depună jurământul tot luni, cel târziu marți.