PSD analizează posibilitatea de a prelua funcția de premier înainte de termenul stabilit în protocolul Coaliției, aprilie 2027, a declarat miercuri Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat a spus că, în urma consultărilor cu organizațiile din țară, există o nemulțumire generală față de actuala formulă de guvernare, iar niciun coleg consultat nu și-a dorit continuarea în aceeași formă.

Grindeanu a precizat că una dintre variante este renegocierea protocolului privind rocada premierilor, astfel încât PSD să preia guvernarea mai devreme.

În același timp, el nu a exclus nici trecerea partidului în opoziție, dacă partenerii de Coaliție nu acceptă schimbarea modului de funcționare.

„PSD nu fuge de răspundere”, a subliniat liderul social-democrat, adăugând că partidul nu va susține un guvern minoritar și nici formule parlamentare alături de partide extremiste.

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.
Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, pentru a discuta viitorul sectorului la nivelul UE. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile europene din domeniu, inclusiv viitorul Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Cadrul Financiar Multianual post-2027 și dezvoltarea economiei albastre. Un punct central al întrevederii l-a constituit situația specifică a Mării Negre.

În cadrul întâlnirii desfășurate la Ministerul Agriculturii, ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și simplificate pentru dezvoltarea sectorului maritim, adaptată particularităților regionale.
„Viitorul politicii europene în domeniul pescuitului trebuie construit pe un echilibru real între sustenabilitate, competitivitate și nevoile comunităților costiere. Marea Neagră are particularități care trebuie recunoscute și integrate în deciziile europene”, a declarat ministrul.

Oficialul român a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor în acvacultură, procesare și lanțul valoric, pentru creșterea valorii produselor și reducerea dependenței de importuri.

La rândul său, comisarul european Costas Kadis a apreciat rolul României ca partener strategic în regiune și implicarea acesteia în gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un cadru european coerent care să susțină atât viitorul economic, cât și sustenabilitatea sectorului pescuitului”, a transmis acesta.
Potrivit comunicatului oficial, România și-a reiterat angajamentul pentru implementarea politicilor europene, inclusiv prin contribuția la colectarea datelor și consolidarea mecanismelor de control în domeniul pescuitului.

Fermierii români vor avea acces la piața chineză, după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a semnat marți un memorandum de înțelegere cu autoritățile de la Beijing.

Documentul vizează cooperarea în domeniul agricol și permite exportul de produse agroalimentare românești către China, considerată cea mai mare piață de consum din lume.

Potrivit oficialului român, primele protocoale de colaborare vor fi semnate miercuri și vor permite exportul de carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. În paralel, autoritățile lucrează la finalizarea documentației necesare pentru exportul de cereale și produse procesate din carne de porc.

Ministrul Agriculturii a subliniat că asigurarea unor piețe stabile de desfacere este esențială pentru fermieri, în contextul dificultăților actuale din sectorul agricol.
Memorandumul mai prevede dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea alimentară, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea, inovarea și schimbul de tehnologii moderne.

Premierul Ilie Bolojan a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții OMV despre investițiile energetice și securitatea aprovizionării cu carburanți, în contextul tensiunilor de pe piața globală a petrolului generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea a avut loc cu o delegație condusă de directorul general al OMV, Alfred Stern, iar discuțiile s-au concentrat pe strategia de dezvoltare a OMV Petrom pentru perioada următoare.

Reprezentanții companiei au prezentat planul de investiții pentru acest an, în valoare de aproximativ 9,4 miliarde de lei – un nivel record pentru companie.

Un punct central al discuțiilor a fost proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, considerat cel mai important proiect de explorare și exploatare a gazelor naturale din România.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul se desfășoară conform calendarului stabilit, iar exploatarea gazelor ar urma să înceapă anul viitor. Gazele extrase vor fi destinate atât consumului intern, cât și exportului, contribuind la creșterea securității energetice a României și la reducerea dependenței de importuri.

În cadrul întrevederii a fost subliniată și importanța siguranței și securității proiectului din Marea Neagră.

De asemenea, a fost analizat stadiul implementării acordului de principiu dintre Guvern și OMV Petrom, acord care ar permite continuarea investițiilor în explorarea și producția de hidrocarburi.

La întâlnire au participat, din partea companiei, și directorul general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, Christina Verchere, precum și vicepreședintele pentru Reglementare și Afaceri Publice Corporative, Alexandru Maximescu.

Un alt subiect abordat a fost evoluția prețurilor la carburanți și situația aprovizionării, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor de pe piața globală a petrolului.

Reprezentanții OMV au atras atenția asupra riscurilor privind securizarea lanțului de aprovizionare, subliniind că turbulențele generate de conflict ar putea produce un deficit estimat la aproximativ 30% din resursele necesare la nivel mondial.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul analizează toate scenariile, în funcție de evoluția situației, și a subliniat rolul pe care compania OMV Petrom îl are pe piața carburanților din România.

Din partea Guvernului au mai participat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretarul de stat Ioana Dogioiu.

La finalul discuțiilor, părțile au convenit să mențină o cooperare strânsă pentru a gestiona provocările din sectorul energetic și pentru a asigura stabilitatea aprovizionării cu carburanți în România.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unei campanii naționale de control în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, verificările urmând să fie realizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că are „toleranță zero” față de nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități și a cerut inspectorilor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să demareze o campanie de control la nivel național.

Potrivit acestuia, verificările vor viza centrele din întreaga țară, în condițiile în care pentru persoanele cu dizabilități aceste unități reprezintă locuința lor.
„Când vorbim despre protecția pe care statul trebuie să o ofere, trebuie să ținem cont și de capacitatea de control”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
El a subliniat că instituția responsabilă se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, însă și-a exprimat încrederea că inspectorii sociali își vor îndeplini atribuțiile „cu seriozitate și responsabilitate”.
Ministrul a adăugat că persoanele cu dizabilități aflate în aceste centre au nevoie de protecție, grijă și condiții decente de viață.

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care modifică schema de compensare a motorinei, continuând sprijinul acordat operatorilor de transport rutier pentru acoperirea creșterii prețului carburantului, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Potrivit ministrului, schema de ajutor de stat își schimbă denumirea și va viza compensarea creșterii prețului la motorină, nu doar a accizei.
Totodată, perioada de acordare a ajutorului este extinsă până la 30 aprilie 2027, pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026.

„Valoarea compensării crește la 85 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, față de valorile anterioare: 40 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 octombrie 2025 și 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 ianuarie 2026 și 31 martie 2026”, a transmis Ciprian Șerban.
Ministrul a precizat că bugetul total estimat al schemei crește de la 190 de milioane de lei la 652,195 milioane de lei, iar aproximativ 6.200 de operatori economici vor beneficia de acest sprijin.

Schema va fi administrată de Autoritatea Rutieră Română (ARR), iar cererile pentru compensare pot fi depuse online, prin sistemul informatizat pus la dispoziția operatorilor de transport.
Potrivit datelor prezentate de ministru, până în prezent au fost create 3.058 de conturi de utilizatori în platformă și au fost depuse 2.558 de cereri de compensare pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, în valoare totală de 71.339.118 lei.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment, respingând scenariile privind atingerea pragului de 10 lei pentru benzină sau motorină.

„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a afirmat ministrul.

El a precizat că autoritățile sunt în alertă și că încă de sâmbătă se lucrează pe această temă, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în piață. Ivan a exclus și scenariul unei creșteri de 30% a prețurilor la carburanți, subliniind că dorește să elimine panica indusă la nivel național.

Ministrul a adăugat că România dispune de stocuri la nivel național și de rezerve de urgență care pot fi utilizate în situații excepționale pentru a menține stabilitatea prețurilor la benzină și motorină.
În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat într-o analiză transmisă presei că depășirea pragului de 9–10 lei/litru ar putea deveni realistă dacă prețul țițeiului se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Europarlamentarul Dan Nica, co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate și coordonator al Comisiei ITRE, a condus ultima audiere dedicată ferestrei „Tranziție curată și decarbonizare industrială”, care dispune de 26,2 miliarde € din totalul de 234,3 miliarde €.

În cadrul dezbaterii cu reprezentanții Comisiei Europene și ai industriei, europarlamentarul Dan Nica a subliniat principalele provocări pentru competitivitatea industrială: finanțarea insuficientă, costul ridicat al energiei, accesul inegal la instrumente și finanțare, precum și necesitatea investițiilor în infrastructura energetică și în consolidarea lanțurilor valorice critice din Europa.

„Fără finanțare corespunzătoare și energie accesibilă, producția nu poate rămâne în România și în Uniunea Europeană. Trebuie să asigurăm un sprijin echitabil pentru toate sectoarele și să dezvoltăm infrastructura și mecanismele care să susțină competitivitatea reală a industriei europene. Voi propune modificări astfel încât să avem, în mod real, un Fond European pentru Competitivitate care să susțină producția, locurile de muncă și securitatea economică a României și a Uniunii Europene”, a declarat Dan Nica.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.