Uniunea Europeană trebuie să susțină competitivitatea industrială prin investiții semnificative și politici coerente, a declarat europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate în cooperare cu BusinessEurope, la care au participat vicepreședinta Comisia Europeană, Henna Virkkunen, și directorul general al organizației, Markus Beyrer.

„Competitivitatea nu poate rămâne doar un slogan, trebuie susținută de investiții reale și de o viziune coerentă”, a afirmat Nica, subliniind că, potrivit raportului elaborat de Mario Draghi, UE are nevoie de investiții suplimentare de 750–800 de miliarde de euro anual pentru a-și atinge obiectivele și pentru a rămâne competitivă la nivel global.

Europarlamentarul a precizat că raportul Parlamentului European susține direcții clare de acțiune, printre care consolidarea infrastructurii digitale, creșterea nivelului de securitate cibernetică, accelerarea implementării tehnologiilor emergente și prioritizarea proiectelor care întăresc autonomia tehnologică a Europei.

De asemenea, acesta a evidențiat importanța investițiilor în tehnologii de viitor, precum cele din domeniul calculului cuantic, considerate esențiale pentru competitivitatea economică pe termen lung.
„Europa nu își permite să amâne deciziile. Dacă vrem să rămânem un actor industrial de top la nivel global, este momentul să acționăm ferm, coerent și uniți”, a mai declarat Dan Nica.

Blocul Național Sindical (BNS) critică ordonanța de urgență privind măsurile pentru piața carburanților, susținând că aceasta nu oferă protecție reală populației, ci favorizează „o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale”.

Într-un comunicat de presă transmis miercuri, confederația sindicală afirmă că limitarea adaosului comercial este „o măsură anti-piață”, care ar putea genera îngrijorări în rândul finanțatorilor externi cu privire la funcționarea economiei de piață din România.
Potrivit BNS, statul ar beneficia indirect de pe urma creșterii prețurilor la carburanți, prin încasări mai mari din accize și TVA, în contextul în care aceste taxe sunt aplicate la valori majorate ale produselor petroliere.

Sindicaliștii propun, în schimb, utilizarea unor instrumente fiscale considerate mai eficiente, precum reducerea accizelor și scăderea temporară a TVA la carburanți, de la 21% la 11%, pentru a limita impactul creșterii prețurilor internaționale asupra economiei.

„Revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar putea conduce la o scădere a prețurilor comparabilă cu cea estimată prin plafonarea adaosului comercial”, se arată în comunicat.
BNS atrage atenția și asupra nivelului ridicat al prețurilor la pompă din România, care, potrivit datelor citate, depășesc valorile din mai multe state membre ale Uniunea Europeană, atât în cazul benzinei, cât și al motorinei.

În opinia organizației, politicile actuale riscă să agraveze situația economică, în contextul unor presiuni deja existente, precum inflația, dobânzile ridicate și creșterea costurilor la energie.
Reprezentanții BNS avertizează că măsurile propuse pot contribui la accentuarea recesiunii și la scăderea competitivității economiei românești, în timp ce costurile sunt transferate către companii și populație.
Proiectul de ordonanță, publicat recent de Ministerul Energiei, prevede declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și limitarea adaosului comercial pentru carburanți la maximum 50% din media practicată în anul 2025 de operatorii din sector.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice, care include diminuarea personalului din instituțiile statului cu aproximativ 10% și reformarea companiilor de stat.

Șeful Executivului a declarat, marți seara, la Euronews, că măsura privind reducerea personalului va fi aplicată la nivel general, vizând instituții precum ministerele, agențiile guvernamentale și Televiziunea Română.

„Toate instituțiile publice trebuie să-și facă reducerea de personal de 10%”, a afirmat premierul.

El a precizat că anumite domenii nu vor fi afectate de aceste reduceri, în special cele în care există deja deficit de personal, cum sunt Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Pentru aceste sectoare, Guvernul are în vedere elaborarea unui proiect privind creșterea vârstei de pensionare, în contextul unui ritm ridicat al ieșirilor din sistem.

În paralel, Executivul vizează reformarea companiilor de stat, pe care premierul le-a descris drept un sector dificil de schimbat, dar esențial pentru eficientizarea economiei. Potrivit acestuia, în multe cazuri, funcțiile de conducere au fost ocupate fără criterii stricte de performanță, iar contractele de management nu au inclus indicatori care să stimuleze eficiența.

„Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că reformele vor fi condiționate de reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor, însă a avertizat că implementarea acestora va fi dificilă, în condițiile în care Guvernul nu are control direct asupra tuturor companiilor de stat.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați avansează, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

De asemenea, s-a lucrat la al doilea lift de acces și la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.
„Ultimele verificări pe șantierul parcării supraetajate de la Spitalul Județean Galați. Peste 460 de locuri de parcare vor fi în curând disponibile pentru a facilita accesul pacienților, aparținătorilor și personalului medical”, a transmis, marți, Costel Fotea.
Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat luni, în fața presei, principalele motive care stau la baza discuțiilor privind o eventuală schimbare din funcție a premierului Ilie Bolojan, invocând întârzieri în adoptarea măsurilor economice, lipsă de transparență în gestionarea unor fonduri europene și absența unor decizii rapide în contextul crizei energetice.

Grindeanu a subliniat că planul de relansare economică propus de PSD încă din luna septembrie a fost adoptat abia după o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică. Potrivit acestuia, întârzierea ar fi fost determinată inclusiv de faptul că inițiativa a aparținut social-democraților.

Un alt punct criticat de liderul PSD este lipsa de claritate în ceea ce privește programul SAFE, pe care l-a descris drept un mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi, chiar dacă la dobânzi avantajoase. Grindeanu a atras atenția că, în ciuda impactului pe termen lung asupra bugetului public, informațiile despre modul de alocare a fondurilor sunt insuficiente. El a menționat că doar o parte din sumă, respectiv 4 miliarde de euro din totalul de 16 miliarde, ar urma să fie direcționată către proiecte de mobilitate militară și infrastructură, în timp ce restul banilor rămân neclarificați din perspectiva investițiilor, a creării de locuri de muncă sau a efectelor economice.

În același context, Grindeanu a evidențiat și presiunile tot mai mari generate de criza din sectorul energetic, afirmând că reprezentanții PSD au cerut în mod repetat, în ultimele săptămâni, adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern. Acesta și-a exprimat speranța că Executivul va lua o primă decizie concretă în acest sens în perioada imediat următoare.

Totodată, liderul social-democrat a precizat că analiza actualei guvernări nu se limitează la critici, ci include și o evaluare internă a activității miniștrilor PSD. În cadrul întâlnirilor regionale organizate în partid, conducerea va prezenta atât realizările, cât și problemele identificate, pentru ca membrii formațiunii să poată lua o decizie informată privind viitorul coaliției.

Grindeanu a subliniat necesitatea acestei evaluări, în contextul apropierii unui an de la formarea actualei coaliții, afirmând că schimbarea direcției este justificată atunci când rezultatele nu sunt satisfăcătoare

Lucrările de construcție la noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au început, proiectul fiind anunțat de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a subliniat importanța investiției pentru pacienții cu boli grave.

Potrivit acestuia, centrul va oferi servicii medicale dedicate alinării suferinței persoanelor afectate de afecțiuni severe, inclusiv boli oncologice în stadii avansate, completând infrastructura medicală existentă la Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei”.

Proiectul, finanțat de Consiliul Județean Galați, are o valoare de aproximativ 30 de milioane de lei și prevede construirea unei unități moderne cu 50 de paturi, dispusă într-o clădire cu patru etaje.

Noul centru va fi dotat cu peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație și va include saloane pentru doi sau trei pacienți, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament și zone dedicate socializării și așteptării.

Reprezentanții administrației județene afirmă că investiția vizează nu doar extinderea serviciilor medicale, ci și îmbunătățirea calității vieții pacienților aflați în suferință, prin asigurarea unor condiții moderne de îngrijire paliativă.

Guvernul României urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care va institui stare de criză pe piața petrolului, alături de un pachet de măsuri destinate protejării populației și economiei, inclusiv plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni convocate la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, în contextul evoluțiilor recente de pe piața produselor petroliere. Potrivit unui comunicat oficial, măsura va fi aplicată pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă în intervale de câte trei luni, în funcție de persistența factorilor care au generat criza.

Executivul anunță că, pe durata stării de criză, va introduce mai multe mecanisme de intervenție. Printre acestea se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime aferente, pe întreg lanțul de distribuție.
Totodată, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Guvernul mai prevede reducerea proporției de biocarburant din benzină, măsură care ar putea contribui la scăderea prețului final pentru consumatori.

Monitorizarea pieței va fi realizată în mod constant de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, care vor analiza evoluțiile și vor propune eventuale măsuri suplimentare.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Liderul Sorin Grindeanu, președintele Partidul Social Democrat (PSD), a transmis un mesaj ferm către Guvern, cerând ca problema creșterii prețurilor la carburanți și energie să devină o prioritate imediată.

Declarațiile au venit în contextul adoptării bugetului de stat, pe care Grindeanu îl consideră un pas important, în ciuda imperfecțiunilor. „România are acum un buget, ceea ce este un lucru bun. De acum înainte, atenția trebuie să se îndrepte către prețul la motorină, benzină și tot ce ține de energie”, a afirmat acesta.

Președintele PSD a subliniat că Executivul trebuie să acționeze rapid, fără întârzieri, pentru a găsi soluții concrete. „Încurajez Guvernul, ba chiar îl somez, ca în perioada următoare să trateze această problemă ca pe o prioritate”, a declarat Grindeanu, exprimându-și așteptarea ca măsurile să fie adoptate în regim de urgență.

În privința soluțiilor, liderul social-democrat a evitat să avanseze propuneri proprii, indicând că acestea au fost deja analizate la nivel guvernamental de către ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Potrivit acestuia, au avut loc discuții inclusiv cu Ministerul Finanțelor, în cadrul unei întâlniri desfășurate chiar în biroul său.

Întrebat despre posibilitatea introducerii unei accize flexibile pentru carburanți, Grindeanu a precizat că mai multe variante au fost puse pe masă, însă decizia finală aparține Guvernului.

Parlamentul România a adoptat, vineri, bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe luni de întârziere și negocieri intense în cadrul coaliției de guvernare. Proiectul de buget a fost aprobat cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere. Doi parlamentari nu și-au exprimat votul.

Documentul stabilește principalele coordonate financiare ale statului, incluzând alocări pentru investiții, sănătate, educație și infrastructură. Reprezentanții coaliției au susținut că bugetul este construit pentru a asigura stabilitate economică și pentru a continua proiectele de dezvoltare.

Opoziția a criticat însă modul de distribuire a fondurilor și a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populației în contextul creșterii prețurilor.

Adoptarea bugetului permite instituțiilor publice să utilizeze fondurile alocate și marchează începutul implementării politicilor fiscale și economice pentru anul în curs.