PSD face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare! Pachetul de măsuri trebuie avizat urgent de Ministerul Economiei!

PSD subliniază că programul pe care l-a inițiat încă din luna septembrie 2025 a fost deja întârziat nepermis de mult, fapt care a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan în cursul anului trecut.

„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre.

Cele două partide care dispută controlul asupra fondurilor alocate în acest Program ar trebui să dea dovadă de maturitate și să renunțe la orgoliile politice.

Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, a transmis PSD. 

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a analizat organigrama și procesele de management ale Societății de Transport București (STB) și a anunțat că va organiza noi întâlniri cu conducerea societății și cu sindicatele.

„Voi veni în fața dumneavoastră cu o soluție. Dar va fi important să fie susținută și de către Consiliul General, a cărui treabă sunt nevoit să o fac eu! Vă reamintesc că STB are Consiliul de Administrație propriu, desemnat de membri ai Consiliului General. Ce face acel CA în afară de a încasa indemnizații? Vă reamintesc, încă o dată, Consiliul General a refuzat auditul propus de către mine!”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook.

Ciprian Ciucu a subliniat că în cadrul STB lucrează aproximativ 250 de economiști și aproape 200 de directori și șefi, comparând această structură cu Administrația Prezidențială, care are circa 200 de angajați.

„Datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual circa 1,7 miliarde de lei. Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde, cu școli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. Deci acum STB-ul a ajuns să ne coste cât două municipii Brașov.”, a  spus Ciucu.

Deși STB nu se află direct sub autoritatea primarului general, ci sub Consiliul General al Municipiului București și ADITPBI, Cicu spune că este necesară implicarea sa. „Nu pot să nu mă implic, pentru că nu m-ați votat să mă uit în altă parte în timp ce lucrurile merg prost”, a adăugat primarul.

Mai multe cluburi sportive școlare și unități de învățământ special din județul Galați au fost dotate cu echipamente sportive moderne și aparatură pentru kinetoterapie, în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit sursei citate, investițiile vizează îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea orelor de sport și a antrenamentelor, prin achiziția de aparate de antrenament, porți și plase de handbal, echipamente de volei, saltele, trambuline, manechine pentru judo și mingi, precum și alte materiale sportive.

De asemenea, două cabinete de kinetoterapie au fost dotate cu echipamente specifice, destinate creșterii mobilității, flexibilității și tonusului muscular al elevilor.
Au beneficiat de aceste dotări următoarele unități: Clubul Sportiv Școlar Galați, Clubul Sportiv Școlar Tecuci, Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați, Școala Gimnazială Specială „Constantin Pufan” și Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu”.

„Aceste investiții înseamnă mai mult decât echipamente noi. Înseamnă șanse reale pentru copii, motivație și primul pas spre performanță”, a transmis Costel Fotea.

Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 3 milioane de lei și face parte din programul „Dotare școli speciale și unități conexe din județul Galați”, finanțat cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul include dotarea unităților de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, pe lângă echipamentele sportive.

Autoritățile județene precizează că investițiile au ca obiectiv îmbunătățirea accesului elevilor la activități sportive și de recuperare, precum și crearea unor condiții adecvate pentru dezvoltarea fizică și performanța sportivă.

Președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington, programată pentru 19 februarie, unde România va avea statut de observator, fără drept de vot, a declarat ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.

„Această deplasare este dedicată exclusiv participării la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii. Statutul de observator al României nu este unul inventat de noi, ci confirmat de organizatori. Acesta implică participarea la reuniuni și lucrări, dar fără drept de vot”, a afirmat Muraru, luni.

Potrivit ambasadorului, nivelul de acces al observatorilor poate varia în funcție de deciziile administrației americane conduse de Donald Trump, însă prezența României este importantă pentru accesul la informații și la discuțiile din cadrul inițiativei.
„Președintele României va sta la aceeași masă cu președintele Trump și cu alți lideri, șefi de stat și de guvern, membri și ne-membri ai acestei inițiative. Va avea ocazia să-și exprime poziția, să construiască relații și să evalueze dacă ulterior va trece la calitatea de membru cu drepturi depline”, a explicat Muraru.

Ambasadorul a precizat că vizita președintelui este dedicată exclusiv participării la reuniune și nu include întâlniri bilaterale în marja evenimentului. „Nu a fost solicitată o vizită bilaterală. Suntem însă în discuții aproape săptămânal cu Casa Albă privind o eventuală vizită separată a președintelui”, a spus Muraru.
El a adăugat că o viitoare vizită oficială la Washington este în perspectivă, însă aceasta va fi organizată separat, în funcție de evoluția agendei bilaterale și de contextul diplomatic.

Fostul președinte al PSD, Marcel Ciolacu, a avertizat că actuala coaliție guvernamentală se apropie de un punct critic, iar ruperea acesteia nu poate fi exclusă. Totuși, el a subliniat că nu recomandă un astfel de pas, care ar putea agrava situația economică a țării.

„Nu exclud ruperea coaliției, dar cred că trebuie discutat și încercat până la capăt. O criză politică ar complica și mai mult climatul economic, ceea ce nu ne putem permite”, a spus Ciolacu la Antena 3.

Fostul lider PSD a făcut apel la liderii coaliției să găsească soluții prin dialog și negocieri rapide, menționând că „momentul critic este în următoarea lună-două. Sunt atacuri zilnice din toate direcțiile și trebuie luate măsuri pentru a evita o criză politică după ce România a intrat deja în recesiune”.

Fostul președinte social-democrat a mai subliniat că, dacă coaliția se destramă, cea mai bună soluție pentru România ar fi organizarea de alegeri anticipate: „Românii vor decide adevărul. Este mai bine să iei o decizie decât să prelungești problema”, a concluzionat Ciolacu.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului pentru Pace organizată la Washington, la invitația președintelui Statele Unite ale Americii, Donald Trump.

Potrivit unui mesaj publicat de șeful statului român, România va participa la reuniune cu statut de observator, urmând să își reafirme sprijinul pentru eforturile diplomatice internaționale și pentru inițiativele de reconstrucție din Fâșia Gaza.

„Voi participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite. România va avea calitate de observator și va susține eforturile internaționale pentru pace”, a transmis președintele.
Administrația prezidențială a precizat că decizia de participare are la bază susținerea proceselor diplomatice internaționale și implicarea României în acțiuni umanitare, inclusiv evacuări medicale și sprijin pentru populația civilă afectată de conflict.

Consiliul pentru Pace a fost lansat recent ca o platformă internațională de consultare și coordonare privind soluționarea conflictelor și reconstrucția zonelor afectate de război. Potrivit informațiilor disponibile, mai multe state au fost invitate să participe, unele acceptând statutul de observator, iar altele analizând posibilitatea aderării.

Reuniunea de la Washington reprezintă prima întâlnire oficială a acestui format.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică reprezintă „o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernare”, asumându-și totodată partea de responsabilitate a partidului pe care îl conduce. Liderul social-democrat a lansat însă un atac direct la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „încăpățânare dusă la absurd” și de impunerea unor decizii economice greșite.

„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică. Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi”, a scris Grindeanu, vineri, pe Facebook.

Liderul PSD a recunoscut că formațiunea sa, aflată la guvernare, nu a reușit să oprească toate măsurile pe care le consideră nocive.

„Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească”, a afirmat Grindeanu.

Acesta a susținut că social-democrații au încercat să blocheze o serie de măsuri, precum creșterea TVA la 24%, înghețarea salariului minim sau eliminarea unor subvenții și plafonări, însă nu au putut opri „multe dintre deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”.

Fără a-l nominaliza explicit, Grindeanu a indicat că premierul este responsabil pentru actuala situație economică.

„Încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat”, a transmis liderul PSD.

România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în două trimestre consecutive, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul al treilea, economia a scăzut cu aproximativ -0,1%, iar în ultimul trimestru a înregistrat un declin de -1,9% comparativ cu perioada precedentă.

În ciuda acestor scăderi, PIB-ul pe întreg anul 2025 a înregistrat o creștere de 0,6%, ceea ce, potrivit autorităților, arată că economia continuă să se dezvolte, însă într-un ritm mai moderat față de 2024.

Ministrul Economiei, Alexandru Nazare, a explicat că recesiunea tehnică este un fenomen conjunctural, rezultat al ajustărilor necesare după ani de creștere accelerată și dezechilibre bugetare. „Nu suntem într-o criză economică. Această scădere reflectă doar o ajustare firească a economiei și nu trebuie interpretată alarmist”, a transmis Nazare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, economia continuă să fie susținută de investiții publice și private, exporturi și un șomaj redus, situat la aproximativ 6%, iar depozitele populației în bănci cresc, ceea ce semnalează stabilitate.

Nazare a subliniat că adevăratul risc nu este recesiunea tehnică temporară, ci revenirea de la traiectoria de ajustare fiscală, care ar putea eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.

Totodată, oficialul a anunțat că România menține perspective de creștere pentru 2026, cu un avans estimat de cel puțin 1%, conform prognozelor autorităților și instituțiilor internaționale precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.

„România trece printr-o corecție necesară, dar economia rămâne pe traiectoria de creștere sănătoasă, bazată pe investiții și management eficient al resurselor publice”, a conchis ministrul.

La Palatul Victoria, premierul României, Ilie Bolojan, a primit vizita Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, ocazie cu care au fost discutate principalele teme legate de statul de drept, funcționarea sistemului judiciar și reformele asumate de România în context european.

În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a prezentat contextul politic și instituțional al actualei guvernări, subliniind că atribuțiile factorului politic în gestionarea carierei magistraților au fost reduse semnificativ, iar responsabilitățile privind bugetele și promovările au fost preluate de structurile de conducere ale sistemului judiciar. Aceste măsuri au ca scop consolidarea independenței justiției și restabilirea echilibrului instituțional.

Totodată, premierul a abordat reforma pensiilor de serviciu și sustenabilitatea sistemului, în contextul presiunilor bugetare și al jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind diferențele semnificative între pensiile din justiție și media națională. Alte subiecte discutate au vizat durata procedurilor, riscul prescrierii cauzelor și nevoia de coerență în practica instanțelor, precum și clarificarea reglementărilor pentru creșterea eficienței actului de justiție.

Comisarul Michael McGrath a apreciat cooperarea constantă a autorităților române în cadrul procesului privind statul de drept și a subliniat importanța dialogului constructiv dintre Comisia Europeană și Guvernul României. Acesta și-a exprimat interesul pentru activitatea Comitetului pentru analiza legislației din domeniul justiției, constituit prin decizia prim-ministrului și coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, menționând disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui la acest demers.

De asemenea, Comisia Europeană și-a reconfirmat sprijinul pentru implementarea recomandărilor incluse în Raportul privind Statul de Drept 2025, în special în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, independența procurorilor de rang înalt și clarificarea aspectelor legate de regimul prescripției. A fost subliniată, totodată, importanța transparenței funcției publice.

România și Comisia Europeană și-au reafirmat angajamentul pentru continuarea dialogului în vederea consolidării unui sistem judiciar eficient, independent și credibil.