În cadrul ședinței solemne a Parlamentului dedicată Zilei Naționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că patriotismul autentic nu se măsoară prin strigăte, postări pe rețelele sociale sau purtatul tricolorului doar pe 1 decembrie, ci prin munca de zi cu zi și contribuția la bunăstarea României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, o întrecere despre cine este cel mai patriot. Ca și cum patriotismul s-ar măsura prin decibeli sau like-uri. Adevăratul patriotism se vede în orele de muncă, în efortul depus zi de zi, în grijile și responsabilitățile asumate în tăcere. Este despre a-ți face treaba bine la locul de muncă, fără aplauze și fără camere de filmat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că munca românilor – de la construcția de drumuri și educație, până la îngrijirea bolnavilor și agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire. „Cei care se întorc a doua zi la muncă demonstrează că solidaritatea și unitatea națională nu se clădesc din lozinci, ci din sudoare și efort”, a adăugat acesta.

Grindeanu a avertizat și asupra riscului dezbinării sociale: „România nu va fi niciodată mare dacă îi punem pe români să se urască între ei”.

România sărbătorește Ziua Națională din 2025 cu două premiere majore în infrastructura rutieră, anunțate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Pentru prima dată, Muntenia și Moldova sunt conectate printr-un coridor complet de autostradă, în timp ce Oltenia și Dobrogea sunt unite printr-un traseu de mare viteză de peste 460 de kilometri.

Potrivit declarațiilor lui Pistol, traficul se desfășoară în regim de autostradă între București și Focșani pe aproximativ 200 km din A3 și A7. „Este prima sărbătoare națională în care între cele două regiuni istorice Muntenia și Moldova se circulă în regim de autostradă”, a subliniat șeful CNAIR. Totodată, acesta a precizat că intenția instituției este ca până la finalul anului să fie deschisă și secțiunea până la Adjud, completând astfel încă un segment important din Autostrada Moldovei.

O altă realizare notabilă este finalizarea ultimilor 12 kilometri ai Drumului Expres Craiova–Pitești (DEx12). Odată cu deschiderea acestui tronson, românii pot circula pentru prima dată pe un traseu complet de aproximativ 465 km de drum de mare viteză, de la Craiova la Constanța, folosind legătura DEx12 – A1 – A0 – A2.

Cristian Pistol a punctat că aceste reușite reprezintă nu doar obiective tehnice, ci și simbolice, într-un an marcat de unitate și modernizare. „Unirea de la 1 Decembrie 1918 este o lecție despre perseverență și coeziune, iar astăzi avem nevoie de aceste valori la fel de mult. Sunt onorat să contribui la dezvoltarea infrastructurii rutiere care unește fiecare regiune istorică a țării”, a transmis acesta.

În mesajul său, directorul CNAIR a încheiat cu urări adresate tuturor românilor: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.

Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.

Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.

Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.

Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.

„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.

România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.

Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.

Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

Biroul Electoral Municipal București a stabilit, luni, prin tragere la sorți, ordinea în care candidații și formațiunile politice vor fi înscrise pe buletinele de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie.

Pe primele patru poziții se află reprezentanții partidelor parlamentare:
1.Cătălin Drulă (USR),
2.Daniel Băluță (PSD),
3.George-Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri),
4.Ciprian Ciucu (PNL).
În etapa dedicată formațiunilor neparlamentare, ordinea stabilită este:
5. Ana-Maria Ciceală (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate),
6. Liviu-Gheorghe Florea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache),
7. Gheorghe Macovei (PRM),
8. Oana Crețu (PSD Unit),
9. Mihai-Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român),
10. Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune),
11. Anca-Nicoleta Alexandrescu (alianța „Dreptate pentru București”).
Ultima parte a buletinului include candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor:
12. Dănuț-Angelo Trifu,
13. Eugen-Orlando Teodorovici,
14. Gheorghe Nețoiu,
15. Vlad-Dan Gheorghe,
16. Angela Negrotă,
17. Constantin-Titian Filip.
Documentul final va fi transmis tipografiilor pentru pregătirea buletinelor de vot.

Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.

Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.

În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.

Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.