Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat că în ședința Executivului de marți a fost prezentat Memorandumul elaborat de Ministerul Economiei privind desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic.

Potrivit sursei citate, urmează ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri.

„Este un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale”, a transmis Costel Fotea.
Desemnarea ca obiectiv economic de interes strategic ar permite aplicarea unor măsuri speciale de sprijin pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea locurilor de muncă, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

Combinatul siderurgic de la Galați este unul dintre cei mai mari angajatori industriali din regiune.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Românii plătesc cel mai scump curent din Uniunea Europeană, iar cauzele sunt atât structurale, cât și legate de modul în care funcționează piața energetică, avertizează europarlamentarul Dan Nica. În luna ianuarie, România a înregistrat cel mai mare preț la energie din UE, de peste două ori mai mare decât în Franța sau Spania.

Nica explică că această situație este determinată de izolarea energetică a țării, transformată într-o „insulă energetică” alături de Bulgaria și Grecia, ceea ce înseamnă că energia ieftină din alte regiuni ale Europei nu ajunge la consumatorii români din cauza blocajelor pe interconectoare, inclusiv pe coridorul Austria–Ungaria–România.

Europarlamentarul Dan Nica a discutat personal problema cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, subliniind necesitatea unor soluții rapide și concrete. Totuși, Nica atrage atenția că nu doar infrastructura este responsabilă pentru prețurile mari: liberalizarea pieței fără mecanisme reale de protecție, speculațiile și tranzacțiile „pe hârtie” și lipsa unor frâne de urgență atunci când prețurile explodează au contribuit la costuri nejustificat de mari pentru români și industrie.

Potrivit europarlamentarului, soluțiile trebuie implementate urgent. Acestea includ investiții accelerate în interconectoare, folosirea veniturilor din congestii pentru extinderea rețelelor, sancțiuni pentru statele care blochează piața unică și intervenția Comisiei Europene pentru asigurarea funcționării reale a pieței energetice.

„Prea mulți români sunt puși într-o situație inacceptabilă: să aleagă între plata facturii și nevoile de bază — hrană sau medicamente. Avem fonduri europene, capacități de producție și soluții tehnice. Ceea ce lipsește este viteza de implementare și corectarea regulilor pieței”, a transmis Nica. El susține că România trebuie tratată egal în piața energetică europeană, energia trebuie să circule liber, iar prețurile să reflecte realitatea, nu blocajele și speculațiile.

Europarlamentarul concluzionează că România merită un preț corect la energie, iar aplicarea rapidă a măsurilor este singura cale de a proteja consumatorii și industria românească.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că întârzierile în implementare pot conduce la pierderea fondurilor europene și la sancțiuni politice sau administrative.

În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, desfășurate sub coordonarea premierului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, au fost analizate stadiile cererilor de plată 3 și 4 transmise către Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6.

Prim-ministrul a solicitat ministerelor să elimine blocajele administrative și să asigure finalizarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026. De asemenea, Bolojan a avertizat că responsabilitatea pentru neîndeplinirea țintelor va fi atât politică, prin posibile revocări din funcție, cât și administrativă, în cazul personalului din structurile de implementare.

Ministerul Investițiilor a raportat o creștere a absorbției fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an, obiectivul următor fiind dublarea ritmului de implementare. Oficialii au solicitat ministerelor rapoarte actualizate privind progresul reformelor și un calendar detaliat al activităților.

Pe plan financiar, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că bugetul pentru 2026 va include cofinanțare națională majorată cu aproximativ 70%, ajungând la circa 73 miliarde lei, sumele fiind direcționate în special către proiectele autorităților locale.
La reuniune au participat vicepremierii, miniștri și secretari de stat din instituțiile coordonatoare ale reformelor și investițiilor din PNRR.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul spitalelor de urgență din Capitală, după ce a fost informat despre un incident la bordul unei aeronave cu 180 de pasageri, care s-a depresurizat și s-a întors la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit ministrului, în momentul informării nu existau date certe privind eventuale victime, însă se știa că aeronava urma să survoleze zona aproximativ 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. Avionul a aterizat ulterior în siguranță.

„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să fiu pregătit înainte”, a transmis Rogobete într-o postare pe rețelele sociale, precizând că spitalele de urgență din București au fost informate și puse în alertă.
Ministrul a arătat că, într-un scenariu negativ, ar fi fost posibilă apariția unor victime multiple, care necesită intervenție medicală în spitale, în condițiile în care unitățile sanitare funcționează în prezent cu un grad de ocupare de peste 90%. El a menționat că a menținut legătura cu reprezentanții aeroportului, cu Ministerul Transporturilor și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

Rogobete a respins criticile potrivit cărora anunțarea publică și activarea sistemului ar fi generat panică, susținând că informarea și transparența sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Îmi asum decizia de a reacționa prompt și de a comunica. Prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, a mai transmis ministrul.
Avionul a aterizat în siguranță și nu au fost victime în urma incidentului.

Guvernul a adoptat, la inițiativa Ministerului Muncii, o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Noile prevederi vizează protejarea veniturilor pentru peste 5.000 de angajați de la companii aflate în dificultate financiară, precum Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București.

Actul normativ extinde sfera de aplicare a legii și la angajatorii aflați în concordat preventiv și introduce plafoane majorate pentru creanțele salariale garantate în cazul operatorilor economici de interes strategic. Potrivit noilor reglementări, salariații vor putea beneficia de până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în cazul insolvenței, și până la 6 salarii medii brute pe economie în cazul concordatului preventiv. În prezent, legislația prevede plata creanțelor salariale din Fondul de garantare pe o durată maximă de cinci luni și în limita a cinci salarii medii brute pe salariat, exclusiv în situația insolvenței, fără a ține cont de rolul strategic al angajatorului. Această prevedere rămâne în vigoare, dar este completată prin noile dispoziții care introduc un regim diferențiat pentru companiile cu importanță strategică.

Ordonanța definește pentru prima dată noțiunea de „operator economic de interes strategic”. Sunt vizați acei operatori a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, pentru funcționarea infrastructurilor critice și pentru menținerea capacităților industriale de apărare. Lista acestor operatori și criteriile sectoriale vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că măsura are un impact direct asupra a mii de familii: „Protejăm salariile a peste 5.000 de angajați de la Damen, Liberty și Romaero. Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Am adoptat o ordonanță prin care întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți”, a declarat ministrul.

Actul normativ aduce și clarificări privind mecanismul fiscal aplicabil sumelor plătite din Fondul de garantare. Astfel, banii vor fi achitați în cuantum net către salariați, iar agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din subordinea ANOFM vor vira direct impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente. Pentru cererile aflate deja în curs de soluționare sunt prevăzute dispoziții tranzitorii.