Autoritățile analizează noi soluții pentru modernizarea tehnologiei din spitalele publice, cu accent pe mentenanță și funcționare pe termen lung. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, după o întâlnire cu reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai managementului spitalelor și ai organizațiilor din domeniul echipamentelor medicale.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme din spitale nu este doar achiziția echipamentelor, ci lipsa serviciilor de mentenanță și a unei planificări predictibile, situație care afectează siguranța pacienților și activitatea personalului medical.

În acest context, a fost discutată și posibilitatea utilizării leasingului pentru anumite categorii de echipamente medicale, ca alternativă pentru înlocuirea tehnologiei învechite și gestionarea mai eficientă a bugetelor. Ca pas concret, va fi înființat un grup de lucru instituțional care să analizeze aceste opțiuni.

Ministerul Finanțelor lansează în luna februarie a doua ediție a titlurilor de stat Fidelis, oferind dobânzi neimpozabile de până la 7,25% pentru persoanele fizice care aleg să-și investească economiile în acest program.

Subscrierile se pot realiza în perioada 6–13 februarie prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București și sunt disponibile atât în lei, cât și în euro.
Dobânzile pentru titlurile denominate în lei sunt:
6,15% pentru scadența la 2 ani;
7,15% pentru scadența la 2 ani, destinat donatorilor de sânge;
6,75% pentru scadența la 4 ani;
7,25% pentru scadența la 6 ani.
În euro, dobânzile sunt:
3,60% la 3 ani;
4,50% la 5 ani;
6,00% la 10 ani.
Programul oferă și facilități suplimentare, precum posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, dobândă neimpozabilă și flexibilitate în administrarea portofoliului. Valoarea nominală a unui titlu este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru cea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei sau 1.000 de euro.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, anunță pași decisivi pentru salvarea Combinatului Siderurgic Liberty Galați: plata salariilor restante pentru cei 3.000 de angajați, evitarea debranșării de la rețeaua electrică și lansarea licitației internaționale pentru atragerea unui investitor strategic. Combinatul va fi declarat, prin Ordonanță de Urgență, obiectiv de importanță strategică națională.

Combinatul Siderurgic Liberty Galați va deveni obiectiv de importanță strategică națională, a anunțat Costel Fotea după dezbaterile desfășurate la București în cadrul Comitetului interministerial coordonat de vicepremierul Marian Neacșu. La discuții au participat conducerea executivă a combinatului, reprezentanții sindicatului, ai ministerelor Economiei, Energiei, Finanțelor, Muncii, ai Secretariatului General al Guvernului, Transelectrica, ANRE și creditorii.

Măsura va fi adoptată printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, lucru confirmat oficial inclusiv de premierul Ilie Bolojan, după întâlnirea de miercuri, 4 februarie.

Una dintre cele mai urgente probleme vizează plata salariilor restante pentru cei aproximativ 3.000 de angajați. Potrivit lui Costel Fotea, salariile neachitate de trei luni vor fi acoperite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, fond care, ca urmare a modificării Legii nr. 200/2006, va putea fi accesat și de Liberty Galați.

O altă măsură vitală este evitarea debranșării combinatului de la rețeaua electrică, scenariu care ar fi produs daune grave instalațiilor industriale și ar fi generat riscuri majore, inclusiv de securitate.

În plus, o astfel de decizie ar fi afectat și alte 78 de companii, cu peste 3.000 de angajați, racordate la aceeași rețea electrică de pe platforma siderurgică.

Declararea combinatului ca obiectiv strategic, alături de alte măsuri administrative și legislative, creează cadrul necesar pentru relansarea activității. Tribunalul Galați a aprobat, pe 28 ianuarie, modificarea planului de restructurare propus de consorțiul administratorilor concordatari.

Astfel, pe 12 martie se vor depune ofertele la licitația internațională pentru valorificarea activelor combinatului și atragerea unui investitor strategic.

„Combinatul Siderurgic Liberty este un obiectiv vital pentru Galați și pentru economia României. Este esențial ca toate etapele procedurale necesare finalizării pașilor importanți făcuți în aceste zile să fie parcurse cât mai rapid, pentru salvarea combinatului și relansarea activității siderurgice!”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Deputatul PSD Mihai Fifor îi cere președintelui Nicușor Dan să prezinte public probele pe care a spus că le deține cu privire la anularea alegerilor: „Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA nu poate fi ignorat”.
Social-democratul spune că raportul face afirmații extrem de grave la adresa României și nu poate fi ignorat.

„Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA privind cenzura în mediul online și interferențele instituționale în procesele democratice conține afirmații extrem de grave la adresa României, în special în legătură cu anularea alegerilor. Acest document nu poate fi ignorat și nici minimalizat pe criterii de apartenență politică ale autorilor săi. Este un raport oficial al Parlamentului celui mai important partener strategic al României și trebuie tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, scrie Mihai Fifor, miercuri, pe Facebook.

El susține că acuzațiile trebuie lămurite în mod clar și complet.

„Ignorarea lor sau amânarea unui răspuns oficial din partea statului român nu face decât să alimenteze suspiciunile și să valideze, prin tăcere, afirmațiile formulate în documentul american”, adaugă Fifor.
El adaugă că, în acest context, președintele are obligația de a prezenta public probele și argumentele „pe care a afirmat că le deține cu privire la anularea alegerilor”.
Partidul Social Democrat consideră că, în chestiuni care pun sub semnul întrebării validitatea sistemului electoral, instituțiile statului trebuie să manifeste transparență totală. Întregul adevăr trebuie prezentat cetățenilor români, pentru că este vorba despre votul lor. Miza este credibilitatea sistemului electoral, care reprezintă fundamentul democrației din România”, a mai scris social-democratul.

El mai arată că raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților constituie „o condamnare explicită a unor politici ale Uniunea Europeană considerate ca interferând cu libertatea de exprimare”: „În lipsa unor clarificări oficiale ferme din partea statului român, există riscul ca România să fie prinsă la mijloc într-o dispută transatlantică majoră, cu potențiale consecințe politice și diplomatice. Clarificarea rapidă, completă și publică a acestor aspecte este o necesitate pentru protejarea democrației românești și a credibilității externe a României”.

Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat în marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că dezbaterea privind prezența copiilor pe rețelele sociale trebuie să depășească simpla idee a interzicerii accesului, subliniind necesitatea unor măsuri europene și naționale solide pentru siguranța digitală a minorilor.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2025, un raport non-legislativ privind protecția minorilor în mediul online, document care propune un set de măsuri axate pe responsabilitatea platformelor digitale, standarde de proiectare sigure și educație digitală pentru utilizatori și familii.

Printre recomandările raportului se numără stabilirea unei vârste minime armonizate de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale și servicii online, cu posibilitatea utilizării acestora între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților, precum și aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Digital Services Act (DSA).

De asemenea, documentul solicită evaluări și sancțiuni clare pentru platformele care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și implementarea principiului „safe-by-default” în produsele digitale, precum și consolidarea cooperării între autoritățile naționale la nivelul Uniunii Europene.
Victor Negrescu a precizat că, pe baza acestor concluzii europene, a propus în timp o serie de soluții concrete, susținute financiar și de organizații neguvernamentale. Printre acestea se numără elaborarea unei Carți Naționale a Drepturilor Cetățenilor în Mediul Online, implementarea programelor de educație digitală pentru copii, tineri, părinți și profesori, precum și utilizarea fondurilor europene și PNRR pentru formare și instruire digitală.

Europarlamentarul a mai subliniat importanța aplicării coerente în România a legislației europene precum DSA, DMA și AI Act, separarea platformelor destinate minorilor de cele pentru adulți, precum și consultarea tinerilor și a părinților în elaborarea politicilor publice privind mediul digital.
Potrivit lui Victor Negrescu, aceste soluții sunt deja ancorate în cadrul legislativ european și național, fiind necesară în prezent voința politică pentru transformarea lor în practici eficiente de protecție a copiilor online.

La Negrilești, județul Galați, se desfășoară lucrări de întreținere și decolmatare a albiei pârâului Blăneasa, în zona noului pod construit peste cursul de apă, au anunțat autoritățile județene.

Intervențiile vizează îndepărtarea depunerilor de nisip, pietriș și resturi de vegetație care s-au acumulat în albie și care îngreunau curgerea normală a apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați, aceste lucrări sunt necesare pentru prevenirea blocajelor ce pot apărea în urma ploilor abundente și care pot conduce la viituri.

De asemenea, măsurile au rolul de a proteja noul pod, construit recent în locul celui vechi, cu o vechime de peste 50 de ani, care a fost demolat. În lipsa intervențiilor, există riscul afectării fundației podului și al apariției unor degradări ce ar putea pune în pericol siguranța populației.

Lucrările constau în curățarea și lărgirea albiei, precum și în refacerea profilului acesteia, pentru asigurarea unei scurgeri normale a apei.
Decolmatarea pârâului Blăneasa este realizată din fonduri proprii ale Consiliului Județean Galați, din bugetul alocat lucrărilor de întreținere, cu scopul protejării comunității locale și a infrastructurii.

Pomicultorii ale căror producții au fost afectate de înghețul din perioada aprilie–mai 2025 vor putea primi un ajutor financiar de până la 10.180,6 lei pentru fiecare hectar, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform proiectului, sprijinul este echivalentul a 2.000 de euro/ha și se acordă producătorilor agricoli care dețin plantații pomicole pe rod, ale căror culturi au fost afectate în proporție de 30% până la 100%, situație ce trebuie dovedită prin documente oficiale de constatare a calamităților.

De ajutor pot beneficia persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăți comerciale, cooperative agricole, precum și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniu.
Cererile de acordare a sprijinului vor fi depuse la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar plățile vor fi efectuate până la data de 30 aprilie 2026.
Bugetul total alocat pentru această măsură este de 11,5 milioane de euro, sprijinul urmând să acopere aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie 2026 pronunţarea în dosarul privind cererile depuse de avocata Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea actelor de numire a lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş ca judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR). Este a treia amânare în acest caz.

Noua dată stabilită de instanţă coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunţe asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după o serie de amânări succesive.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată vineri, 30 ianuarie.

Anterior, pe 16 ianuarie, CAB stabilise termen pentru 30 ianuarie – în aceeaşi zi în care CCR a decis să amâne verdictul privind pensiile magistraţilor tot pentru 11 februarie.

25 de localități din județul Galați vor beneficia, în perioada următoare, de investiții în valoare totală de 113,45 milioane de lei, prin 32 de proiecte finanțate de Administrația Fondului de Mediu, au anunțat autoritățile județene.

Potrivit Consiliului Județean Galați, investițiile vizează modernizarea rețelelor de iluminat public, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. „Sunt investiții care vor aduce siguranță, confort și un trai mai bun pentru oameni”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Primele contracte de finanțare, în valoare de 86,5 milioane de lei, au fost semnate joi, la sediul Consiliului Județean Galați, în prezența președintelui AFM, Florin Bănică. Acestea vizează 27 de proiecte derulate în 22 de localități.
Din total, 31,1 milioane de lei sunt alocate pentru 22 de proiecte de iluminat public în 20 de localități, iar 55,45 milioane de lei pentru cinci proiecte de apă și canalizare în localitățile Cavadinești, Cosmești, Foltești, Poiana și Schela.

După aprobarea bugetului AFM, județul Galați urmează să primească finanțări suplimentare de 38,97 milioane de lei pentru alte cinci proiecte. Municipiul Galați va beneficia de 30 de milioane de lei pentru lucrări de apă și canalizare și de șase milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public, iar localitățile Fundeni, Priponești și Piscu vor primi fonduri pentru iluminatul public.
Președintele Consiliului Județean Galați a subliniat că investițiile sunt destinate îmbunătățirii serviciilor publice și creșterii calității vieții în comunitățile locale.

România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.