Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, participă în perioada 21–22 ianuarie 2026 la reuniunea Comitetului Militar NATO în formatul șefilor Apărării (Military Committee in Chiefs of Defence Session – MCCS), organizată la sediul Alianței de la Bruxelles. Evenimentul reunește cei mai înalți responsabili militari ai statelor membre pentru a evalua stadiul de pregătire al NATO și a coordona răspunsul comun la provocările de securitate.

Pe agenda discuțiilor se află informările Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) privind postura colectivă de descurajare și apărare, precum și prezentarea Comandantului Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) despre modul în care NATO poate accelera livrarea capabilităților relevante, prin sprijinirea națiunilor în adoptarea și implementarea inovațiilor la scara și ritmul necesare.

Un punct central al reuniunii îl reprezintă Consiliul NATO–Ucraina, unde șefii apărării analizează situația de securitate și coordonează sprijinul continuu acordat Kievului. De asemenea, sunt abordate provocările de securitate globală, inclusiv cooperarea cu parteneri din regiunea Indo-Pacific și Georgia.

Military Committee in Chiefs of Defence Session este cel mai înalt for militar al Alianței și oferă consultanță strategică Consiliului Atlanticului de Nord. Formatul permite șefilor apărării să evalueze și să armonizeze politicile și direcțiile strategice militare aliate, pentru o reacție coerentă în fața amenințărilor contemporane.

Participarea României la această reuniune confirmă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității euroatlantice și pentru întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic al NATO.

Consiliul Județean Galați a demarat construirea unei unități moderne de igienizare la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) din Galați, investiția ridicându-se la peste 5,2 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noua unitate va funcționa într-o clădire cu o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, structurată pe două niveluri – demisol și parter – și va fi amplasată în apropierea centralei termice a spitalului, pentru reducerea pierderilor de presiune pe circuitul aburului necesar funcționării echipamentelor și pentru eficientizarea fluxurilor de lucru.

La demisol va fi amenajată o cameră tehnică pentru echipamente, cu acces separat din exterior, iar la parter vor fi organizate spațiile funcționale specifice activităților de igienizare: primire, spălare, dezinfectare, uscare, călcare, depozitare și eliberare a rufelor curate, precum și vestiare și grupuri sanitare.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă performanța energetică. Clădirea va avea un consum de energie aproape zero, prin utilizarea panourilor solare și a pompelor de căldură, contribuind astfel la reducerea costurilor de operare și la protejarea mediului.
Investiția Consiliului Județean Galați are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale, asigurarea unor condiții de igienizare la standarde ridicate și îmbunătățirea confortului pentru pacienții Spitalului TBC din Galați.

Europarlamentarii PSD au votat în Parlamentul European pentru ca Acordul comercial UE–Mercosur să fie verificat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia a fost adoptată cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, iar, potrivit PSD, cele 10 voturi ale europarlamentarilor români au făcut diferența.

Potrivit partidului, votul exprimat suspendă procedura de adoptare a Acordului până la pronunțarea CJUE și reprezintă un pas important pentru protejarea fermierilor și sectorului agricol din România și Europa. PSD subliniază că va continua să solicite introducerea unor garanții ferme în acord, pentru a asigura competiție echitabilă între fermierii europeni și cei din Mercosur.

Social-democrații menționează câteva efecte posibile ale deciziei:
Dacă CJUE va constata că Acordul nu respectă legislația UE, procesul de adoptare va trebui reluat sau renegociat, oferind șansa includerii unor garanții suplimentare pentru fermieri.
Dacă CJUE confirmă legalitatea Acordului, procesul de aprobare va fi reluat, cu riscul ca unele garanții solicitate de fermierii români și europeni să nu fie incluse.
PSD afirmă că beneficiile Acordului Mercosur nu trebuie obținute în detrimentul sectoarelor-cheie din economia națională a României, iar implicarea europarlamentarilor români a fost decisivă pentru acest rezultat.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că municipalitatea va implementa schimbări semnificative în gestionarea parcărilor, vizând reducerea gratuităților și creșterea eficienței colectării taxelor.

„Astăzi, serviciul de parcări este o glumă. Din 12 ore, pentru un loc de parcare încasăm, în medie, doar pentru două ore”, a declarat primarul. Ciucu a precizat că, în următoarele luni, va organiza mai multe ședințe pentru a corecta aceste deficiențe.

Poliția Locală a Municipiului București va începe să aplice amenzi șoferilor care nu plătesc parcarea, iar cele șapte „OZN-uri”, vehicule automate care emit sancțiuni, vor fi preluate și utilizate în acest scop. Sectorul 6 va sprijini procesul prin transfer de know-how.

În prezent, aproximativ 100.000 de mașini beneficiază de gratuități pentru cele circa 40.000 de locuri de parcare disponibile. „Actuala politică este caducă și produce dezechilibre. Peste 5.000 de mașini ale presei și zeci de mii de vehicule ale persoanelor cu handicap au gratuități, dar vom menține acest beneficiu doar pentru 4% dintre locurile special organizate conform legii”, a explicat primarul.

De asemenea, există 86.000 de mașini electrice și hibride care folosesc aceleași locuri de parcare, însă decizia privind regimul lor nu a fost încă luată. „Vom organiza o dezbatere, pentru că o parte semnificativă a încasărilor este anulată de aceste gratuități”, a adăugat Ciucu.

Primarul a anunțat și înființarea unui serviciu propriu de ridicare a mașinilor în Inelul Central, gestionat de viceprimarul Stelian Bujduveranu, dar decizia finală va fi luată după consultări cu primarii de sector. În privința creării de noi locuri de parcare, acesta a precizat că nu există încă un plan concret, urmând ca măsurile să fie definite în funcție de buget și eventuale parteneriate public-privat.

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, ca pe 29 ianuarie Guvernul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, dar și pentru pachetul de măsuri destinat relansării economice. Acesta din urmă va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor de coaliție, potrivit unui comunicat al Partidului Național Liberal.

Ședința Biroului Politic Național al PNL, prima din acest an, a avut ca principal scop discutarea temelor curente ale guvernării. În fața membrilor BPN, premierul a prezentat calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 și principalele măsuri ale reformei administrației publice.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, care a precedat ședința BPN, s-au stabilit ultimele detalii referitoare la reforma administrației, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. „Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, precizează comunicatul PNL.

Premierul Ilie Bolojan a mai anunțat că bugetul de stat pentru 2026 este estimat să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a pașilor premergători necesari. Un obiectiv prioritar al guvernului pentru acest an rămâne absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, PNL a informat că a fost creat un grup de lucru care să urmărească preocupările autorităților locale legate de bugetele locale și de transferurile de fonduri pentru echilibrarea bugetară între administrația centrală și cea locală.

PSD se află într-o procedură de consultare internă pentru a decide dacă va mai rămâne la guvernare alături de premierul Ilie Bolojan, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe fondul unor noi tensiuni în coaliția de guvernare.
Vasilescu a afirmat că nu a discutat cu premierul după declarațiile din ultimele zile, subliniind că nemulțumirile nu sunt de natură personală, ci vizează finanțarea municipiului Craiova. Ea a precizat că un memorandum privind alocarea fondurilor necesare pentru reparații și achiziția de piese pentru sistemul de termoficare urmează să fie introdus pe agenda Guvernului, responsabilitatea revenind însă în totalitate executivului.

În ceea ce privește viitorul coaliției, primarul Craiovei a transmis un mesaj ferm. „Suntem într-o procedură de consultare a membrilor de partid dacă mai rămânem sau nu la guvernare. În fiecare zi domnul Bolojan ne dă motive să înțelegem că nu putem să facem echipă”, a declarat Vasilescu.

Aceasta a acuzat totodată blocarea finanțării pentru Craiova, susținând că situația începe să fie percepută ca un act de sabotaj.

Întrebată dacă PSD ia în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură sau schimbarea premierului, Vasilescu a spus că varianta analizată este ieșirea de la guvernare. „Nu cred că va fi nevoie de o moțiune de cenzură. Este suficient să ne retragem din guvern. În niciun caz nu vom susține din opoziție un guvern al dreptei”, a precizat ea.
Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în cazul retragerii PSD de la guvernare, executivul ar cădea automat și ar fi necesară o reconfigurare parlamentară. Referitor la posibile alianțe ulterioare, inclusiv cu AUR, aceasta a evitat să confirme vreun scenariu.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.

Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.

În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.

Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.

Lucrările la noul spital din Tecuci progresează rapid, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Proiectul, în valoare de 35 de milioane de euro, finanțat integral din bugetul județean, reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura medicală din zonă din ultimele decenii.

Decizia construirii noii unități medicale vine în contextul în care actualul Spital Municipal „Anton Cincu” are aproape 120 de ani și nu mai corespunde standardelor moderne: saloane aglomerate cu 6–8 paturi, lipsa subsolului și spații improprii pentru circuitele medicale actuale. Accesul la Spitalul Județean Galați, aflat la circa 80 km, este dificil pentru locuitorii din centrul și nordul județului.

Noul spital va avea trei etaje și o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați, dublu față de spațiul actual al secțiilor. Saloanele vor fi modernizate: câte două paturi cu grup sanitar propriu și o rezervă cu un singur pat pe fiecare etaj. Capacitatea totală va fi de 105 paturi, inclusiv 10 pentru secția ATI, iar fiecare secție va avea salon izolator.

Proiectul mai include patru săli moderne de operații, dotate la standarde europene, și un heliport pentru elicopterul SMURD, destinat intervențiilor de urgență.

„Ne ținem de cuvânt, investim în sănătate! Această investiție este una istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni”, a declarat Costel Fotea, amintind că în februarie 2022 spitalul risca să fie închis din cauza subfinanțării și a lipsei investițiilor.

Autoritățile județene estimează că noua unitate medicală va îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale, va reduce presiunea asupra Spitalului Județean Galați și va scurta timpii de intervenție în cazurile grave.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.