Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

La un an de la inaugurarea podului hobanat de pe Drumul de Centură, autoritățile gălățene marchează un moment important în dezvoltarea infrastructurii județului. Proiectul este considerat unul dintre cele mai spectaculoase și ambițioase din ultimii 30 de ani.

Podul are o lungime de aproximativ 500 de metri și o lățime de 19 metri, fiind susținut de un pilon central de 62 de metri înălțime. Structura este ancorată cu 44 de hobane și include o suprastructură metalică de circa 1.600 de tone. Pentru realizarea construcției au fost folosiți aproximativ 10.000 de metri cubi de beton și peste 1.300 de tone de fier-beton, ceea ce îi conferă rezistență sporită la trafic intens și la condiții de mediu extreme.

Modernizarea Drumului de Centură, o investiție de 45 de milioane de euro, a vizat un traseu de 10,5 kilometri și a inclus lărgirea mai multor tronsoane la patru benzi, precum cel dintre Viaductul Combinatului și strada 9 Mai (blocurile ANL) și cel dintre Talcioc și bulevardul George Coșbuc. De asemenea, proiectul cuprinde 6,5 kilometri de piste pentru bicicliști și aproximativ 20.000 de metri pătrați de spații verzi.

„1 an de la inaugurarea podului hobanat, cel mai spectaculos proiect de infrastructură din județul Galați”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. „Este un proiect care schimbă radical fața orașului și modul în care se circulă în Galați. Continuăm investițiile în dezvoltarea durabilă, punând pe primul loc nevoile și bunăstarea cetățenilor.”

Autoritățile subliniază că podul hobanat nu este doar un obiectiv vizual impresionant, ci și un element strategic al infrastructurii, contribuind la fluidizarea traficului și la conectarea mai eficientă a cartierelor, zonelor industriale și a rețelei rutiere naționale.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur a generat dezbateri legitime, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate, care să susțină comerțul internațional, dar și să protejeze fermierii, IMM-urile și standardele europene de siguranță alimentară și de mediu.

Negrescu a arătat că România are nevoie de deschidere economică și acces la piețe noi, însă acordurile comerciale trebuie să fie corecte, transparente și să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cele privind protecția consumatorilor, calitatea produselor și sănătatea publică.

În acest context, europarlamentarul a precizat că a avut discuții detaliate cu comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, precum și cu alți lideri europeni, solicitând garanții suplimentare pentru România, controale mai stricte asupra produselor provenite din Mercosur, fonduri mai mari și sprijin pentru promovarea companiilor românești.

Victor Negrescu a evidențiat importanța dialogului cu fermierii și mediul de afaceri și a avertizat că lipsa acestuia favorizează radicalizarea discursului public. Totodată, el a făcut apel la unitatea forțelor politice pro-europene și la asumarea unor dezbateri oneste.
În calitate de responsabil pe teme bugetare, europarlamentarul a anunțat că va continua demersurile pentru un buget european mai mare destinat agriculturii, fermierilor și IMM-urilor din România, existând perspective ca pachetul agricol al țării noastre să crească cu aproape 13%, până la circa 24 de miliarde de euro, în perioada 2028–2034.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, participă în perioada 21–22 ianuarie 2026 la reuniunea Comitetului Militar NATO în formatul șefilor Apărării (Military Committee in Chiefs of Defence Session – MCCS), organizată la sediul Alianței de la Bruxelles. Evenimentul reunește cei mai înalți responsabili militari ai statelor membre pentru a evalua stadiul de pregătire al NATO și a coordona răspunsul comun la provocările de securitate.

Pe agenda discuțiilor se află informările Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) privind postura colectivă de descurajare și apărare, precum și prezentarea Comandantului Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) despre modul în care NATO poate accelera livrarea capabilităților relevante, prin sprijinirea națiunilor în adoptarea și implementarea inovațiilor la scara și ritmul necesare.

Un punct central al reuniunii îl reprezintă Consiliul NATO–Ucraina, unde șefii apărării analizează situația de securitate și coordonează sprijinul continuu acordat Kievului. De asemenea, sunt abordate provocările de securitate globală, inclusiv cooperarea cu parteneri din regiunea Indo-Pacific și Georgia.

Military Committee in Chiefs of Defence Session este cel mai înalt for militar al Alianței și oferă consultanță strategică Consiliului Atlanticului de Nord. Formatul permite șefilor apărării să evalueze și să armonizeze politicile și direcțiile strategice militare aliate, pentru o reacție coerentă în fața amenințărilor contemporane.

Participarea României la această reuniune confirmă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității euroatlantice și pentru întărirea posturii de apărare pe Flancul Estic al NATO.

Consiliul Județean Galați a demarat construirea unei unități moderne de igienizare la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) din Galați, investiția ridicându-se la peste 5,2 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noua unitate va funcționa într-o clădire cu o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, structurată pe două niveluri – demisol și parter – și va fi amplasată în apropierea centralei termice a spitalului, pentru reducerea pierderilor de presiune pe circuitul aburului necesar funcționării echipamentelor și pentru eficientizarea fluxurilor de lucru.

La demisol va fi amenajată o cameră tehnică pentru echipamente, cu acces separat din exterior, iar la parter vor fi organizate spațiile funcționale specifice activităților de igienizare: primire, spălare, dezinfectare, uscare, călcare, depozitare și eliberare a rufelor curate, precum și vestiare și grupuri sanitare.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă performanța energetică. Clădirea va avea un consum de energie aproape zero, prin utilizarea panourilor solare și a pompelor de căldură, contribuind astfel la reducerea costurilor de operare și la protejarea mediului.
Investiția Consiliului Județean Galați are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale, asigurarea unor condiții de igienizare la standarde ridicate și îmbunătățirea confortului pentru pacienții Spitalului TBC din Galați.

Europarlamentarii PSD au votat în Parlamentul European pentru ca Acordul comercial UE–Mercosur să fie verificat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia a fost adoptată cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, iar, potrivit PSD, cele 10 voturi ale europarlamentarilor români au făcut diferența.

Potrivit partidului, votul exprimat suspendă procedura de adoptare a Acordului până la pronunțarea CJUE și reprezintă un pas important pentru protejarea fermierilor și sectorului agricol din România și Europa. PSD subliniază că va continua să solicite introducerea unor garanții ferme în acord, pentru a asigura competiție echitabilă între fermierii europeni și cei din Mercosur.

Social-democrații menționează câteva efecte posibile ale deciziei:
Dacă CJUE va constata că Acordul nu respectă legislația UE, procesul de adoptare va trebui reluat sau renegociat, oferind șansa includerii unor garanții suplimentare pentru fermieri.
Dacă CJUE confirmă legalitatea Acordului, procesul de aprobare va fi reluat, cu riscul ca unele garanții solicitate de fermierii români și europeni să nu fie incluse.
PSD afirmă că beneficiile Acordului Mercosur nu trebuie obținute în detrimentul sectoarelor-cheie din economia națională a României, iar implicarea europarlamentarilor români a fost decisivă pentru acest rezultat.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că municipalitatea va implementa schimbări semnificative în gestionarea parcărilor, vizând reducerea gratuităților și creșterea eficienței colectării taxelor.

„Astăzi, serviciul de parcări este o glumă. Din 12 ore, pentru un loc de parcare încasăm, în medie, doar pentru două ore”, a declarat primarul. Ciucu a precizat că, în următoarele luni, va organiza mai multe ședințe pentru a corecta aceste deficiențe.

Poliția Locală a Municipiului București va începe să aplice amenzi șoferilor care nu plătesc parcarea, iar cele șapte „OZN-uri”, vehicule automate care emit sancțiuni, vor fi preluate și utilizate în acest scop. Sectorul 6 va sprijini procesul prin transfer de know-how.

În prezent, aproximativ 100.000 de mașini beneficiază de gratuități pentru cele circa 40.000 de locuri de parcare disponibile. „Actuala politică este caducă și produce dezechilibre. Peste 5.000 de mașini ale presei și zeci de mii de vehicule ale persoanelor cu handicap au gratuități, dar vom menține acest beneficiu doar pentru 4% dintre locurile special organizate conform legii”, a explicat primarul.

De asemenea, există 86.000 de mașini electrice și hibride care folosesc aceleași locuri de parcare, însă decizia privind regimul lor nu a fost încă luată. „Vom organiza o dezbatere, pentru că o parte semnificativă a încasărilor este anulată de aceste gratuități”, a adăugat Ciucu.

Primarul a anunțat și înființarea unui serviciu propriu de ridicare a mașinilor în Inelul Central, gestionat de viceprimarul Stelian Bujduveranu, dar decizia finală va fi luată după consultări cu primarii de sector. În privința creării de noi locuri de parcare, acesta a precizat că nu există încă un plan concret, urmând ca măsurile să fie definite în funcție de buget și eventuale parteneriate public-privat.

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, ca pe 29 ianuarie Guvernul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, dar și pentru pachetul de măsuri destinat relansării economice. Acesta din urmă va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor de coaliție, potrivit unui comunicat al Partidului Național Liberal.

Ședința Biroului Politic Național al PNL, prima din acest an, a avut ca principal scop discutarea temelor curente ale guvernării. În fața membrilor BPN, premierul a prezentat calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 și principalele măsuri ale reformei administrației publice.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, care a precedat ședința BPN, s-au stabilit ultimele detalii referitoare la reforma administrației, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. „Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, precizează comunicatul PNL.

Premierul Ilie Bolojan a mai anunțat că bugetul de stat pentru 2026 este estimat să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a pașilor premergători necesari. Un obiectiv prioritar al guvernului pentru acest an rămâne absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, PNL a informat că a fost creat un grup de lucru care să urmărească preocupările autorităților locale legate de bugetele locale și de transferurile de fonduri pentru echilibrarea bugetară între administrația centrală și cea locală.

PSD se află într-o procedură de consultare internă pentru a decide dacă va mai rămâne la guvernare alături de premierul Ilie Bolojan, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe fondul unor noi tensiuni în coaliția de guvernare.
Vasilescu a afirmat că nu a discutat cu premierul după declarațiile din ultimele zile, subliniind că nemulțumirile nu sunt de natură personală, ci vizează finanțarea municipiului Craiova. Ea a precizat că un memorandum privind alocarea fondurilor necesare pentru reparații și achiziția de piese pentru sistemul de termoficare urmează să fie introdus pe agenda Guvernului, responsabilitatea revenind însă în totalitate executivului.

În ceea ce privește viitorul coaliției, primarul Craiovei a transmis un mesaj ferm. „Suntem într-o procedură de consultare a membrilor de partid dacă mai rămânem sau nu la guvernare. În fiecare zi domnul Bolojan ne dă motive să înțelegem că nu putem să facem echipă”, a declarat Vasilescu.

Aceasta a acuzat totodată blocarea finanțării pentru Craiova, susținând că situația începe să fie percepută ca un act de sabotaj.

Întrebată dacă PSD ia în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură sau schimbarea premierului, Vasilescu a spus că varianta analizată este ieșirea de la guvernare. „Nu cred că va fi nevoie de o moțiune de cenzură. Este suficient să ne retragem din guvern. În niciun caz nu vom susține din opoziție un guvern al dreptei”, a precizat ea.
Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în cazul retragerii PSD de la guvernare, executivul ar cădea automat și ar fi necesară o reconfigurare parlamentară. Referitor la posibile alianțe ulterioare, inclusiv cu AUR, aceasta a evitat să confirme vreun scenariu.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.

Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.

În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.

Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.