Silviu Cazacu, primarul comunei Izvoarele din județul Giurgiu, este cercetat penal după ce ar fi întreținut conversații cu o fată de 13 ani și i-ar fi trimis o poză indecentă. Autoritățile au emis un ordin de protecție împotriva edilului, care nu are voie să se apropie de minoră la mai puțin de 50 de metri și nu îi poate contacta în niciun fel.

Potrivit anchetei, situația a ieșit la iveală după ce părinții fetei au observat schimbări în comportamentul acesteia și faptul că aceasta nu mai utiliza telefonul. Mama a verificat dispozitivul și a descoperit mai multe conversații dintre primar și fiica sa, în care edilul ar fi întrebat vârsta acesteia. Fata i-ar fi spus că are 13 ani, iar primarul i-ar fi răspuns că are 45 de ani.

Ulterior, Cazacu ar fi trimis fetei o fotografie cu conținut indecent. Familia susține că primarul ar fi încercat să cumpere tăcerea fetei, oferindu-i suma de 500 de lei, pe care ar fi pus-o într-o sticlă și ar fi aruncat-o în curtea familiei.

Primarul PNL susține că fotografiile au fost trimise „din greșeală” și că întreaga situație ar fi fost o capcană. „Oricare dintre noi, cu tehnologia de azi, poate cădea în anumite capcane. Eu am căzut într-o capcană, neștiind că această persoană este minoră”, a declarat Cazacu.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat post-mortem gradul de chestor de poliție comisarului-șef Marius-Daniel Mîrzacu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, care a murit sâmbătă, la birou.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat marți, 13 ianuarie 2026, decretul privind acordarea post-mortem a gradului profesional de chestor de poliție comisarului-șef Mîrzacu Marius-Daniel, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Șeful IPJ Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a decedat sâmbătă, în timpul programului de lucru. Anunțul decesului a fost făcut de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, care a transmis că dispariția acestuia reprezintă „o pierdere grea” pentru instituție.

Reprezentanții IPJ Dolj au arătat că, de-a lungul carierei sale, Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind la menținerea siguranței publice.
Surse apropiate anchetei indică drept cauză probabilă a decesului un infarct.

Aeronava cu care președintele Nicușor Dan urma să revină în România din Franța nu a putut decola nici miercuri dimineață de pe aeroportul Charles de Gaulle, din cauza pistei acoperite cu zăpadă. Autoritățile franceze fac eforturi pentru curățarea acesteia, însă vântul puternic o așterne din nou.

Plecarea președintelui, inițial programată marți seară, fusese amânată tot din motive meteorologice, după ce aeronava nu a putut ateriza la București din cauza ceții dense.

Nicuşor Dan participase marți la summit-ul Coaliției de Voință de la Paris, unde au fost prezenți reprezentanți ai 35 de state care sprijină Ucraina.

Autoritățile franceze au emis un cod portocaliu de ninsori și polei pentru 7 ianuarie, vizând mai multe regiuni, inclusiv Île-de-France, Hauts-de-France și Centre-Val-de-Loire. MAE avertizează că vor fi afectate traficul rutier, feroviar și aerian, estimând că aproximativ 40% din cursele aeriene de pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% de pe aeroportul Orly vor fi perturbate între orele 6:00 și 14:00.

Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că anul 2026 va fi unul decisiv pentru viitorul finanțărilor europene ale României, subliniind că miza nu mai este doar atragerea fondurilor, ci transformarea acestora în rezultate reale pentru economie și cetățeni.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, desfășurată la finalul anului, într-un context marcat de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și discuțiile despre nivelul bugetului european.

„Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte. Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens. Ele trebuie să: rezolve probleme structurale, întărească statul, economia și comunitățile locale, lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a subliniat că România are nevoie de prioritizare, coerență și decizii rapide, precum și de o legătură mai strânsă între instituțiile europene și realitatea din teren. Potrivit acestuia, 2026 nu ar trebui să fie „anul în care am cheltuit bani”, ci anul în care investițiile europene au fost utilizate corect și eficient.

Victor Negrescu deține mai multe roluri-cheie la nivel european, fiind raportor pentru implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare esențiale privind viitorul CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru dedicat acestor teme.
Voi continua să fac tot ceea ce este necesar pentru ca România să atragă cât mai mulți bani europeni și să îi transforme în investiții care contează, a precizat eurodeputatul.

Lucrările la noul spital din Tecuci, una dintre cele mai mari investiții medicale din județul Galați, avansează rapid. Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, constructorii lucrează în prezent la structura etajului al patrulea. Noul spital, finanțat integral de Consiliul Județean, are o valoare estimată de 40 de milioane de euro și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este prevăzută pentru anul 2026.

„Acum, pe șantierul noului spital din Tecuci. A început turnarea structurii celui de-al patrulea etaj”, a transmis Costel Fotea.

După inaugurare, aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu” vor fi relocate în noua clădire, care va include secții moderne, laboratoare, săli de operație complet echipate și un heliport SMURD pe acoperiș.

„Am înțeles necesitatea și importanța acestei investiții. Mă bucur că reușim să ne ținem de cuvânt și să salvăm acest spital, care în 2022 risca să fie închis din cauza subfinanțării și lipsei de investiții”, a declarat Costel Fotea.
Investiția este considerată una istorică pentru zona Tecuciului, urmând să deservească peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați, într-un context în care Spitalul Județean se află la circa 80 de kilometri distanță.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a unui tronson afectat de inundațiile din 2024 pe DJ 251, între localitățile Pechea și Costache Negri, investiția având o valoare de aproximativ 3 milioane de lei.

Zona a fost grav afectată de viitura formată pe lacul și valea Potârnichea, iar drumul risca să fie complet întrerupt. Pentru consolidarea infrastructurii rutiere, Consiliul Județean a realizat o structură de sprijin pe o lungime de peste 160 de metri, constând într-un zid de gabioane cu înălțimea de 3,5 metri, menit să stabilizeze taluzurile și să prevină alunecările de teren în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, a fost construit un podeț nou, cu o lungime de 13 metri și o capacitate de preluare de peste 1.000 metri cubi de apă, adaptat riscurilor hidrologice din zonă. În amonte și aval au fost executate lucrări de curățare, profilare și regularizare a albiei.

Costel Fotea a mulțumit primarilor din Pechea și Costache Negri pentru sprijinul acordat, subliniind că DJ 251 reprezintă și o alternativă rutieră importantă la DN 25. „Ne-am ținut de cuvânt. Astăzi, DJ 251 este un drum modern, sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme”, a declarat președintele CJ Galați.

Gabriela Firea critică autoritățile pentru gestionarea situației generate de oprirea alimentării cu apă potabilă din zona barajului Paltinu, afirmând că peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița sunt afectate.

Firea susține că întreruperea alimentării cu apă a avut consecințe semnificative asupra locuințelor, instituțiilor publice, școlilor, spitalelor și chiar asupra centralei electrice de la Brazi. Ea acuză lipsa de reacție a autorităților în fața unei situații pe care o consideră „scandalos de gravă”.

Potrivit acesteia, lucrările de consolidare a barajului de la Paltinu, planificate cu luni înainte, „s-au soldat cu un eșec”, Firea întrebând cum a fost posibil ca riscurile să nu fie anticipate.

Ea critică și ideea vehiculată la nivel local privind posibilitatea de a distribui apă menajeră prin rețelele de apă potabilă, apreciind intervenția specialiștilor DSP Prahova, care ar fi respins această variantă.
Firea afirmă că situația necesită soluții rapide și susține că autoritățile responsabile trebuie să își asume consecințele gestionării defectuoase a lucrărilor.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.
Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

Parada militară de 1 Decembrie, desfășurată luni la Arcul de Triumf din Capitală, a reunit peste 2.900 de militari, 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, marcând prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

Luni, în Capitală, în zona Pieței Arcul de Triumf, a avut loc parada militară de 1 Decembrie, eveniment care a reunit peste 2.900 de militari, mai mult de 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave. Este prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

La sosirea la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a fost întâmpinat de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. În tribuna oficială s-au aflat membri ai Guvernului, printre care premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete, Oana Țoiu, Ciprian Șerban, Radu Miruță și Cătălin Predoiu, precum și fostul președinte Traian Băsescu, președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, judecători ai Curții Constituționale și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a început cu intonarea imnului național, după care președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori și s-a păstrat un moment de reculegere.

Defilarea a cuprins detașamente ale Armatei Române și ale unor trupe străine, din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, urmate de reprezentanți ai diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța, dislocat la Cincu. Au defilat, de asemenea, unități ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, SRI, STS și ANP.

Parada aeriană a fost deschisă de un elicopter IAR-330 PUMA, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, purtând drapelul tricolor.

Evenimentul s-a încheiat cu salutul președintelui către tribuna oficială și cu întâlnirea acestuia cu veterani și militari, cu care a făcut fotografii.

Ministerul Finanțelor a anunțat că Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își desfășoară activitatea în condiții normale, în pofida perioadei de provizorat generată de încheierea mandatelor membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, la data de 23 noiembrie 2025, conform prevederilor HG nr. 1204/2022 privind înființarea instituției.

Potrivit ministerului, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat recent o nouă componență provizorie a Consiliului de Supraveghere, într-o formulă redusă de la șapte la cinci membri, măsură justificată prin cerințe de guvernanță și eficiență instituțională. Membrii provizorii au primit aprobarea Băncii Naționale a României și au transmis către BNR propunerile pentru conducerea executivă provizorie, cu obiectivul de a asigura o tranziție coerentă.
Ministerul a confirmat că procesul de selecție a noilor membri ai conducerii neexecutive, cu mandate de patru ani, a fost deja demarat și va fi unul „deschis, competitiv și transparent”, în linie cu standardele naționale și europene de guvernanță corporativă.

„Procesul de selecție pentru noua conducere neexecutivã a Bãncii de Investiții și Dezvoltare, ce va avea mandat de 4 ani, a fost demarat, urmând publicarea anunțului de recrutare. Va fi un proces deschis, competitiv și transparent, aliniat standardelor de guvernanțã la nivel național și european, pe care le respectãm. Totodatã, am redus numãrul de membri ai Consiliu de Supraveghere, de la 7 la 5, mãsurã dublatã de diminuarea indemnizațiilor acestora. BID trebuie sã rãmânã un model de profesionalism și responsabilitate în sprijinul economiei reale. Pânã la finalizarea procesului de selecție, conducerea BID este asiguratã de membrii provizorii, autorizați de cãtre BNR, pentru a menține stabilitatea instituției și continuitatea deciziilor,” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții instituției au subliniat că, pe durata provizoratului, BID își continue fără întreruperi activitatea, iar proiectele, garanțiile, liniile de finanțare și procesele operaționale sunt derulate în ritm obișnuit de personalul tehnic și operațional.