Consiliul Județean Galați a aprobat proiectul de buget pe anul 2025. Este un buget-record, în valoare de peste 1,9 miliarde de lei, cu 362,4 milioane de lei mai mare decât în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri cu 25,21% față de anul precedent.

„Am aprobat astăzi cel mai mare buget de care a beneficiat vreodată județul Galați: 1,9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte - 1,61 miliarde de lei (85%) este alocată pentru proiectele de dezvoltare: infrastructura de transporturi, serviciile medicale din spitale, școli, cultură, sport și petrecere a timpului liber, proiecte de mediu și dezvoltarea afacerilor! La fel de important este și faptul că, deși cheltuielile de funcționare au fost menținute în ultimii ani la un nivel relativ constant, ponderea acestora în bugetul județului a scăzut de la 94% în 2016 la doar 15% în 2025, respectiv la mai puțin de 0,3 miliarde de lei!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe capitole bugetare, cele mai mari sume vor fi dedicate în 2025 modernizării infrastructurii de Transport, cu o valoare de 1,045 miliarde de lei, reprezentând peste 50 la sută din bugetul județului.

O alocare bugetară importantă, de peste 208,54 milioane de lei, a fost direcționată spre Sănătate, 104,27 milioane de lei spre Cultură și 90,88 milioane de lei pentru Învățământ. Pentru funcționarea Autorităților publice s-au alocat 235,73 milioane de lei, pentru programele de Asistență socială - 116,94 milioane de lei, iar pentru Protecția mediului - 77,87 milioane de lei.

Chiar dacă au o pondere mai mică în bugetul județului, importante sunt și sumele alocate pe celelalte capitole bugetare: Servicii publice generale – 25,99 milioane de lei, Apărare (CMJ) - 454.000 lei, Ordine Publică (Protecţia Civilă) - 711.300 lei.

Drept urmare, în 2025, județul Galați beneficiază de unul dintre cele mai mari bugete de investiții din țară, precum și de unul dintre cele mai performate bugete în ceea ce privește raportul între dezvoltare și funcționare în structura de cheltuieli.

Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltare

Un ”motor” esențial al dezvoltării județul Galați sunt fondurile europene atrase prin proiectele realizate de Consiliul Județean.

„Dacă în 2016 proiectele cu fonduri europene erau practic inexistente, de la an la an am avut un număr tot mai mare de proiecte care au câștigat finanțare, astfel că, în 2025, mai bine de 50% din bugetul pentru investiții, adică 1,03 miliarde lei, provine din proiecte cu finanțare nerambursabilă (PNRR, Programul Regional Sud-Est, Tranziție Justă, PO Transporturi, PO Mediu, Programul Sănătate etc.) Nu în ultimul rând, aceste proiecte, aceste investiții, sunt bani care se regăsesc în economia locală, în dezvoltarea afacerilor, în generarea de noi locuri de muncă, înseamnă prosperitate și noi oportunități pentru județul Galați”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Implicare pentru un viitor mai bun

Consiliul Județean Galați va continua proiectele în curs de implementare, dar are în pregătire, pe bugetul din 2025, și alte obiective de investiții. Iată câteva dintre ele:

- Modernizarea infrastructura de transport: DJ 242D, DJ 240, tronsonul de interes județean DN 24 D - DJ 251 A - DJ 251 H - DJ 251 - DJ 255 A - DN 25, refacerea drumurilor și podurilor afectate de inundațiile din 2024;

- Creșterea calității serviciilor din Sănătate: construirea unui nou spital la Tecuci, modernizări și echipamente la Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul ”Anton Cincu” Tecuci, UMS Gănești;

- Punerea în valoare a patrimoniul cultural și artistic: lucrări la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”, sera de plante tropicale și Biblioteca ”V.A.Urechia”, relansarea lucrărilor la Muzeul de Artă Vizuală Galați;

- Investiții în educație: burse pentru elevi, susținem și dotăm școlile speciale din Galați și Tecuci;

- Îmbunătățirea calității mediului, printr-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor;

- Extinderea zonei de agrement de la Pădurea Gârboavele: lucrări la pistele de bob suspendat, piste de biciclete și piste de alergare.

„Toate acestea înseamnă implicare pentru județul Galați, pentru dezvoltare, pentru un viitor mai bun pentru gălățeni”, a concluzionat Costel Fotea.

35 de controlori de tren angajați ai CFR Călători sunt suspectați de fraudă prin manipularea sistemului de rezervări și emiterea fictivă de bilete gratuite pentru elevi. Surse din lumea judiciară susțin că prin acțiunea lor, controlorii au prejudiciat bugetul Ministerului Transporturilor.

Procurorii și polițiștii arată că în perioada 2022-2023, angajații vizați au accesat ilegal bazele de date ale instituției prin intermediul tabletelor de serviciu, atât în timpul programului de lucru, cât și în afara acestuia, depășindu-și limitele autorizării.

Controlorii au blocat intenționat locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în alte vagoane care nu intrau în atribuțiile lor, blocând astfel disponibilitatea acestora pentru vânzare prin canalele oficiale ale CFR.
În paralel, aceiași angajați, în special însoțitori de vagoane speciale de dormit și cușetă, au introdus date false în aplicația XSell Mobile, generând bilete gratuite pe numele unor elevi care, conform legii, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar. Aceste bilete nu au fost folosite de elevii respectivi, ci de alte persoane care ar fi trebuit să plătească tariful normal de călătorie.
Schema frauduloasă a continuat prin raportarea lunară a unui număr fictiv de elevi care ar fi călătorit cu trenul, determinând funcționarii CFR Călători să transmită informații false către Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Pe baza acestor documente falsificate, CFR Călători a solicitat și obținut decontarea contravalorii tichetelor de călătorie de la Ministerul Transporturilor.
În acest dosar, Poliția Română a făcut marți, 25 martie, 39 de percheziții în opt județe și în municipiul București. Este vorba despre un dosar de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fals intelectual și înșelăciune.

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București au pus în executare 39 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Giurgiu, Teleorman, Brașov, Prahova, Ialomița, Slobozia, Constanța și Buzău, într-un dosar penal, instrumentat de Biroul Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În acest dosar, se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals intelectual și înșelăciune.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că a început forajul în Marea Neagră. Este un moment istoric, a declarat Burduja.

Forajul a început în blocul Neptun Deep, în largul Mării Negre, la 160 km de țărm.

Startul operațiunii a fost duminică, 23 martie 2025, la ora 13.00. Ministrul Sebastian Burduja a spus că, cel mai târziu în 2027, prin proiectul menționat va fi produs gaz pentru România și pentru întreaga regiune.

„Nu sunt vorbe mari. Este un moment istoric. La Ministerul Energiei știm foarte bine câte obstacole a întâmpinat acest proiect în ultimele luni. Obstacole fabricate cu rea-credință. Am văzut cum unii s-au trezit peste noapte arheologi, invocând <vestigii antice> la sute sau mii de metri adâncime, doar ca să blocheze un proiect strategic pentru România și Europa. Să fie foarte clar: nu ne luptăm cu societatea civilă, ci cu cei care folosesc ecologia ca pretext pentru a ține România în genunchi”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Ministrul a mai spus că gazul din Marea Neagră înseamnă independența față de Rusia.

„Înseamnă ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă. Înseamnă o alternativă reală și sigură pentru noi, toți, europenii - fără șantaj și fără prețuri dictate de capriciile unui regim autoritar. Înseamnă peste 20 de miliarde de euro câștigați pentru români, poate chiar mai mult”, a precizat Sebastian Burduja.

Statul a făcut o economie importantă prin reducerea numărului de concedii medicale. Este vorba despre suma de 250 de milioane de lei care a fost economisită în 2024. Numărul concediilor medicale a scăzut într-un singur an cu un milion.

„Am văzut datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu privire la concediile medicale. În urma intervenției de anul trecut, mă bucur să constat că avem cu 1 milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Guvernul a calculat ce economie a fost făcută la buget.

„Calculat la salariul mediu, înseamnă o economie la buget de aproape 250 de milioane de lei. Toți românii care au nevoie justificat de concediu medical pentru a se trata vor beneficia în continuare pe deplin de acest drept, dar trebuie să fim atenți să nu existe abuzuri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că România are un mix energetic echilibrat și divers care îi conferă securitate energetică. Asta înseamnă că România poate susține un consum ridicat de energie electrică din producție proprie, mai spune Burduja.

Potrivit lui Burduja, producția proprie de energie a acoperit marți dimineață un consum de peste 7.000 de MW. În plus, România a avut posibilitatea să exporte câteva sute de MW pe fondul vârfului de consum.
Ministrul a explicat pe Facebook că situația se datorează unui „mix energetic echilibrat și divers, care înseamnă securitate energetică”.

Ministrul Sebastian Burduja a mai declarat că există în lucru proiecte de dezvoltare de noi capacități de producție, concepute pe același principiu, cel al echilibrului.
„Avem în lucru: 10.000MW solar și eolian; 3.500MW gaz; 2.200MW nuclear; 500MW hidro (centralele începute); 1.000MW stocare în baterii. În plus, în fiecare zi avansăm cu demersul de a păstra capacitățile de producție pe bază de cărbune, până vom avea grupuri pe gaz, care le vor putea înlocui”, a arătat ministrul Energiei.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat noi lucrări de modernizare a sistemului de termoficare. Deschidem încă două noi șantiere pentru modernizarea a 21,5 km conducte magistrale din sistemul de termoficare, a transmis Dan.

Lucrările sunt făcute cu fonduri europene.
„Deschidem încă două noi șantiere pentru modernizarea a 21,5 km conducte magistrale din sistemul de termoficare al Capitalei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Lucrările la Obiectivul 14, cu o lungime a conductelor de 11,6 km, vor asigura furnizarea optimă a agentului termic pentru locuitorii din zone precum Șoseaua Panduri, Calea 13 Septembrie, Bd. Tudor Vladimirescu, str. Progresului, str. Mihail Sebastian, str. Petre Ispirescu, Bd. Ghencea”, a comunicat primarul general Nicușor Dan.

Potrivit primarului „prin modernizarea conductelor aferente Obiectivului 18, cu o lungime de 9,9 km, vor beneficia de căldură și apă caldă fără întreruperi locuitorii din zone precum Șoseaua Berceni, Bd. Metalurgiei, str. Turnu Măgurele, str. Emil Racoviță, str. Moldovița, Drumul Jilavei, str. Drăgănești, str. Poieni”.

În prezent, în București se lucrează pe 23 de șantiere.
„În total, lucrăm în această perioadă pe 23 de șantiere pentru modernizarea conductelor de termoficare, dintre care 18 cu fonduri europene și 5 cu fonduri de la bugetul local și cofinanțare nerambursabilă în proporție de 85% de la Ministerul Dezvoltării. De la preluarea mandatului, am mărit treptat ritmul lucrărilor pentru schimbarea conductelor și am reabilitat în total 184 de km în perioada 2020-2024, dintre care 73 de km doar anul trecut”, a precizat Nicușor Dan.

Statul ar putea aloca 580 de milioane de euro pentru o schemă de ajutor dedicată marilor consumatori de energie. Varianta este analizată de Guvern. Dacă se va aproba, ajutorul va fi acordat pe o perioadă de șase ani.

„Analizăm azi propunerea unei scheme de ajutor de stat de aproape 580 de milioane EUR, pe 6 ani, pentru marii consumatori de energie. Este vital să ne păstrăm economia competitivă și să ajutăm 200 dintre cei mai importanți producători industriali ai țării”, anunțat premierul Marcel Ciolacu.

În paralel, se pregătește un plan european de sprijin pentru siderurgie și metalurgie. „Suntem pe aceeași lungime de undă cu Bruxellesul, unde vom notifica acest ajutor de stat”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul se concentrează pe accesarea fondurilor PNRR. Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR, a spus joi, Marcel Ciolacu. El a dezvăluit că a început să facă vizite neanunțate pe șantierele de investiții publice din țară.

Discuția despre fondurile PNRR a fost purtată și în cadrul ședinței de Guvern.

„Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR. După discuțiile aplicate pe fiecare minister, de săptămânile trecute, azi avem primele soluții asumate de principalii coordonatori de reforme. Discutăm în primă lectură deciziile ce oferă garanția că îndeplinim la virgulă jaloanele convenite cu Comisia Europeană și deblocăm banii României”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că va face inspecții neanunțate pe șantierele PNRR.
„Am început deja să merg neanunțat pe șantierele de investiții publice, mai ales la cele din PNRR - autostrăzi, școli, spitale, clădiri rezidențiale. Vreau să văd cu ochii mei realitatea, bună sau rea. NU sun înainte nici ministrul, nici primarul, nici constructorul! Dar voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Întâlnirea a avut loc joi, la Bruxelles, unde liderii europeni s-au strâns pentru a participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro.

„Schimb aprofundat de opinii în această dimineață cu premierul Kyriakos Mitsotakis privind consolidarea cooperării la nivelul UE și la nivel regional pentru a îmbunătăți interconectivitatea energetică în regiunea noastră”, a transmis Ilie Bolojan, pe X.

Președintele interimar a oferit detalii despre discuția de joi.

„Am discutat despre eliminarea blocajelor din rețea ca parte a efortului mai amplu de a reduce prețurile la energie și de a realiza o piață energetică a UE cu adevărat integrată. România și Grecia își coordonează îndeaproape acțiunile și prioritățile atât în cadrul UE, cât și al NATO”, a precizat Ilie Bolojan.

Președintele interimar Ilie Bolojan participă joi, 20 martie, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro de la Bruxelles. Participanții discută despre sprijinul pentru Ucraina, apărare europeană, migrație și conflictele din Orientul Mijlociu. Înainte să plece din țară, Ilie Bolojan s-a consultat cu prim-ministrul român Marcel Ciolacu despre subiectele analizate la Bruxelles.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a sesizat, miercuri, organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri. Cel vizat de plângere este fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Procurorii vor verifica modul în care Georgescu a strâns semnăturile depuse la BEC pe 1 octombrie 2024.

„Am sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri, prevăzută de Codul penal, Art. 292, de către dl. Călin Georgescu, în contextul colectării celor peste 239.000 de semnături pe care le-a depus oficial, pe data de 1 octombrie 2024, la Biroul Electoral Central, ca anexă la dosarul său de candidat, pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024. Plângerea se întemeiază pe declarațiile contradictorii ale domnului Călin Georgescu, care, pe de o parte, a susținut public că în vederea strângerii celor peste 239.000 de semnături a fost sprijinit de peste zece mii de voluntari, iar pe de altă parte, atât în documentele oficiale de candidatură, cât și în declarațiile publice, a susținut că a avut „zero” costuri, cu ocazia alegerilor prezidențiale, Turul 1, din 24 noiembrie 2024”, a anunțat Remus Pricopie pe Facebook.

Potrivit reclamantului „procesul de strângere a 200.000 de semnături este unul complex, în special pentru un independent, imposibil de realizat, în absența unei minime echipe și a unui proces laborios de organizare, care presupune eforturi financiare de peste un million de lei, chiar și în situația existenței a <peste 10.000 de voluntari>”.

Pricopie își justifică demersul prin necesitatea de a consolida încrederea cetățenilor în procedurile democratice.

„Consider că astfel de practici frauduloase subminează fundamentele democrației și încrederea cetățenilor în procesul electoral, motiv pentru care am decis să sesizez organele judiciare competente și în legătură cu acest caz. Din păcate, acest fenomen al fraudării semnăturilor de susținere pentru un candidat la alegerile prezidențiale a devenit unul larg răspândit. În ultimele zile, presa a prezentat o serie de informații îngrijorătoare referitoare la modul grosolan și fraudulos prin care anumiți candidați au decis să obțină aceste semnături. De asemenea, chiar Biroul Electoral Central, în ultimele zile, a sesizat Parchetul în raport cu suspiciunile de fraudă în raport cu dosarele a doi candidați, Sebastian-Constantin Popescu și John-Ion Banu-Muscel, care însă, în pofida sesizărilor respective, se vor afla pe buletinul de vot, cu ocazia alegerilor din 4 mai 2025. Opinia publică trebuie să afle dacă dl. Călin Georgescu a intrat prin fraudă într-o competiție electorală pe care a încercat să o manipuleze, în vederea câṣtigării poziției de Președinte al României”, a precizat Remus Pricopie.