O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.

Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.

Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.

CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.

De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Blocul Național Sindical (BNS) salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, apreciind că hotărârea consolidează cadrul juridic european pentru salarii corecte și condiții de muncă decente.

Potrivit BNS, Curtea a confirmat competența Uniunii Europene de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor, însă a anulat prevederile care impuneau criterii obligatorii statelor membre pentru stabilirea salariului minim și norma care interzicea scăderea acestuia prin mecanisme de indexare automată.

Sindicaliștii subliniază că decizia CJUE nu afectează obligațiile României de a continua aplicarea mecanismului de ajustare a salariului minim, conform angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România are un jalon clar stabilit în PNRR privind definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim, implementat prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică.

„Dacă Executivul va decide înghețarea salariului minim și va ignora formula de calcul agreată, BNS va sesiza Comisia Europeană. România riscă astfel să piardă fonduri europene din cadrul PNRR, deoarece jalonul privind salariul minim este ireversibil, conform regulamentelor europene”, avertizează BNS.

Președintele Nicușor Dan a declarat marți dimineață că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu este „exagerată” și a anunțat că nu va semna cererea de declanșare a urmăririi penale formulată de instituție.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură, discriminare și violență, după declarațiile acesteia privind activitatea unor magistrați.

Cererea CSM urmează să ajungă la Președinție pentru semnătură, însă Nicușor Dan a precizat că nu va aproba procedura.
Declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat reacții ample în mediul politic și juridic, mai multe organizații ale magistraților cerând sancționarea acesteia, în timp ce susținători ai guvernului au apreciat că reacția CSM este disproporționată.

Au început lucrările de montare a heliportului SMURD care va fi amplasat pe acoperișul parcării supraetajate aflate în construcție la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați, a anunțat marți președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Heliportul va fi unul modern, echipat cu sistem de aterizare pe timp de noapte, permițând intervenții de urgență 24 de ore din 24. Proiectul face parte dintr-un amplu program de modernizare a infrastructurii medicale din județ.

În paralel, pe șantier se lucrează la amenajarea camerei de gardă și la pasarela de transfer direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), pentru a facilita transportul rapid al pacienților critici de la elicopter către spital.
Constructorii desfășoară lucrări și la structura fațadei ventilate a parcării, componentă ce contribuie la eficiența energetică și la aspectul modern al clădirii.

Noua parcare supraetajată va avea o capacitate de peste 460 de locuri și va fi dotată cu două lifturi exterioare, asigurând accesul rapid către toate nivelurile.
„Construim pentru oameni, pentru sănătate, pentru viață”, a declarat Costel Fotea.

Condițiile de acordare a ajutorului financiar pentru producătorii de legume în spații protejate au fost simplificate, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Potrivit acestuia, fermierii pot face dovada valorificării producției de legume prin rapoartele generate de casele de marcat, însoțite de raportul fiscal de închidere zilnică „Z”, măsura fiind introdusă printr-o modificare a hotărârii de guvern care reglementează programul de sprijin.

„Am făcut această modificare la solicitarea fermierilor, pentru a le ușura munca. Acum, producătorii înscriși în program pot dovedi mai simplu producția valorificată, direct cu documentele fiscale uzuale, fără proceduri suplimentare”, a precizat ministrul.

CFR Călători anunță că, în perioada 1 octombrie 2025 – 2 februarie 2026, circulația trenurilor pe ruta Constanța – Mangalia va fi suspendată din cauza lucrărilor de infrastructură feroviară efectuate de CNCF CFR SA.

Pentru a asigura continuitatea transportului pasagerilor, CFR Călători va pune la dispoziție autobuze de înlocuire (indicativ RA), începând cu data de 1 octombrie 2025, pe aceeași rută Constanța – Mangalia și retur. Călătoria cu autobuzul se va efectua pe baza biletelor achiziționate pentru tren, în aceleași condiții ca în mod normal.
Programul de circulație al autobuzelor pentru perioada 1 octombrie – 13 decembrie 2025 este disponibil pe site-ul oficial www.cfrcalatori.ro
Constanța – Mangalia

RA 8381: Constanța (plecare 06:25) – Mangalia (sosire 07:44), în locul trenului R 8381
RA 8385: Constanța (plecare 09:45) – Mangalia (sosire 11:04), în locul trenului R 8385
RA 8389: Constanța (plecare 14:22) – Mangalia (sosire 15:41), în locul trenului R 8389
RA 8393: Constanța (plecare 17:05) – Mangalia (sosire 18:24), în locul trenului R 8393
RA 8395: Constanța (plecare 18:13) – Mangalia (sosire 19:32), în locul trenului R 8395
RA 8397: Constanța (plecare 20:13) – Mangalia (sosire 21:32), circulă numai sâmbăta, în locul trenului R 8397
RA 8399: Constanța (plecare 21:13) – Mangalia (sosire 22:40), nu circulă sâmbăta, în locul trenului R 8399

Mangalia – Constanța

RA 8380: Mangalia (plecare 05:40) – Constanța (sosire 06:59), în locul trenului R 8380
RA 8384: Mangalia (plecare 07:56) – Constanța (sosire 09:15), în locul trenului R 8384
RA 8386: Mangalia (plecare 12:03) – Constanța (sosire 13:22), în locul trenului R 8386
RA 8392: Mangalia (plecare 15:53) – Constanța (sosire 17:12), în locul trenului R 8392
RA 8396: Mangalia (plecare 18:27) – Constanța (sosire 19:46), în locul trenului R 8396
RA 8398: Mangalia (plecare 19:45) – Constanța (sosire 21:04), în locul trenului R 8398

Președintele Nicușor Dan îi îndeamnă pe cetățenii Republicii Moldova aflați în România să participe la alegerile parlamentare programate duminică, 28 septembrie. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, el subliniază că votul este „esențial pentru viitorul familiilor și al Basarabiei” și reamintește că în România sunt organizate 23 de secții de votare în 14 orașe.

„Dragi basarabeni care trăiți, munciți, învățați în România, veți fi tot timpul bine primiți aici și respectați. Știu însă că rădăcinile voastre au rămas dincolo de Prut. Și duminică e un moment decisiv, esențial pentru Moldova”, a declarat Nicușor Dan.

El a adăugat că legătura dintre România și Republica Moldova este una „vie, construită prin oameni, familii și valori comune”, încurajând diaspora basarabeană să își exprime opțiunea electorală.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați intră oficial în Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA). Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El susține că spitalul gălățean a fost inclus în program datorită condițiilor oferite de unitate.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. Am vizitat acest spital și am văzut cu ochii mei ce înseamnă condiții moderne de cardiologie intervențională și dedicare medicală – dovezi clare că serviciile medicale corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare”, a transmis ministrul Sănătății.

Programul AP-IMA este finanțat direct de Ministerul Sănătății și asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente cu această destinație. Unitatea va deservi pacienți din întreaga regiune, nu doar pe cei din județul Galați.

„Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale de viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă. De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu IMA cât mai aproape de casă. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți”, a adăugat Alexandru Rogobete.