Ministrul Energiei Bogdan Ivan, a vizitat mai multe obiective din Constanța devine HUB-ul energetic al României și al Mării Negre. Concluzia lui Ivan este că zona se transformă într-un „HIB energetic al României și al Mării Negre”.

Bogdan Ivan anunță că împreună cu președintele ANRE, George Niculescu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, primarul Constanței Vergil Chițac și cu viceprimarul Costin Răsăuțeanu, a verificat a „stadiul lucrărilor la unitatea de cogenerare de la Constanța, o investiție de peste 740 de milioane lei din fonduri PNRR și de la bugetul de stat care va genera 52 MW energie electrică și 45 MW termici, pregătită si pentru folosirea hidrogenului verde ca înlocuitor al gazului natural.”

Lucrările avansează și vor fi gata în vara anului viitor.

De asemenea, ministrul anunță că a avut „discuții aplicate cu managementul companiei Oil Terminal, cel mai mare terminal petrolier din sud-estul Europei, care implementează 2 proiecte majore: un terminal de bitum de capacitate 6.000, cu un rulaj de cca 100.000 tone anual, precum și un rezervor de 10.000 de mc care va fi gata în această toamnă.”

Totodată ministrul Energiei a fost la Petromidia, unde centrala de cogenerare a rafinăriei este unul dintre cele mai mari proiecte de eficiență energetică din regiunea Dobrogea în ultimii ani.
„Constanța își consolidează poziția de lider energetic regional prin investiții integrate în producția de energie curată şi infrastructură modernă”, a precizat Ivan.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a declarat impresionat de investițiile în infrastructura medicală din județul Galați. Sunteți un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor, a spus ministrul la finalul unei vizite făcute în județul Galați.

Ministrul Sănătății a analizat evoluția investițiilor prin PNRR.

„România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a transmis Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a trecut în revistă investițiile realizate în marile spitale din județul Galați.

„Fapte, nu vorbe:
La Spitalul Județean „Sf. Apostol Andrei” – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale.
La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii „Sf. Ioan” – investițiile sunt aproape finalizate.
La Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne.
Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți.
Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare.
Diagnostic rapid și precis, acces facil la investigații, ambulatorii moderne, condiții sigure de tratament și medici sprijiniți.”

Alexandru Rogobete a anunțat că va continua să susțină proiectele din Galați, inclusiv cel al noului spital județean.

„Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Nu ne oprim aici! Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a precizat ministrul Sănătății.

Prim-ministrul României Ilie Bolojan a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective.

Această solicitare a premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament, anunță reprezentanții Executivului.
Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul

Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice.

„Transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice", a transmis premierul.

Această inițiativă reiterează angajamentul Executivului de a consolida încrederea publicului în instituțiile statului și de a promova o administrație responsabilă, au precizat reprezentanții Palatului Victoria

Curtea de Conturi a anunțat că aproape 60% din bunurile culturale mobile deținute de Ministerul Culturii sunt subevaluate. Acestea au valori contabile mai mici sau egale cu 10 lei, scrie într-un raport al Curții de Conturi, publicat luni.
Raportul a fost prezentat la finalul unei misiuni de audit. Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024. Au fost constatate neconformități semnificative și generalizate prin raportare la criteriile de audit aplicate. Curtea a transmis entității o serie de recomandări în scopul remedierii deficiențelor identificate și al diminuării riscurilor.

Astfel, Curtea a solicitat o evaluare cuprinzătoare a bunurilor culturale mobile, inclusiv a celor neclasate, pentru a determina prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată a patrimoniului cultural național. Potrivit auditului, la nivelul ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate. Această situație generează dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național.

„Echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de MC și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ. De asemenea, aproximativ 97% din bunurile culturale mobile deținute de MC și de instituțiile din subordine sunt neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil. În plus, au fost identificate și situații de dublă clasare, ceea ce afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent”, scrie în comunicatul Curții de Conturi.

O altă recomandare vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile, în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări.
Auditorii au consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului și au recomandat implicarea acestuia în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.
Auditul de conformitate a identificat neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobile și a recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.
„Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar”, se precizează în comunicat.

Comunitatea Declic a înaintat către Administrația Prezidențială o petiție semnată de 85 de mii de români care cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic cere o soluție pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraților.

Concret, un referendum național, inițiat de președinte, prin care alegătorii să voteze dacă vor ca toate pensiile să respecte principiul contributivității, iar vârsta de pensionare să fie standard pentru toată lumea.

„România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcția ocupată. În prezent, magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 75% din pensia încasată. Să luăm exemplu pensia medie. La o pensie de 25.000 de lei, statul plătește din buget, adică de la noi, 19.000 de lei. Contribuția magistratului este de 6.000 de lei. Chiar și cu reducerea cuantumului, cum propune Guvernul Bolojan, statul tot ar plăti peste 50% din pensia magistraților”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale.
Comunitatea Declic a transmis, odată cu petiția către Administrația Prezidențială și Guvern, și solicitarea de a participa la dezbaterile pe tema reformei pensiilor speciale.
Petiția Comunității Declic a avut nevoie de doar câteva zile pentru a aduna peste 85 de mii de semnături, un indicator relevant pentru cât de apăsătoare este problema pensiilor speciale pentru societate.

„În România, există categorii de privilegiați care încasează pensii disproporționat de mari, fără a fi contribuit la sistemul public. Este inacceptabil ca într-un stat care se pretinde echitabil, legea să fie aplicată diferențiat. O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul. Fiecare om are dreptul la o bătrânețe demnă, dar niciunul nu ar trebui să primească mai mult chiar decât salariul din perioada în care lucra”, se arată în petiția semnată de aproape 85.000 de oameni.
Peste 300.000 de pensionari primesc pensii speciale, în cuantum de 3,5 miliarde de euro anual. Pensiile speciale însumează 1% din PIB-ul României. Pensia medie a unui magistrat e 25.000 de lei, în timp ce pensia medie publică, pe principiul contributivității, e de 10 ori mai mică, și anume 2.811 lei. În multe cazuri, pensiile speciale sunt mai mari decât salariile încasate în perioada în care pensionarii de lux lucrau. De aceea, magistrații sau cei din serviciile speciale se pensionează de tineri, la 45-50 de ani. Cea mai mare pensie specială era, în martie 2025, 43.072 de lei brut. De data aceasta, președintele poate să îndrepte lucrurile prin consultarea directă a cetățenilor României.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu. Tot el a oficiat slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni..

Patriarhia Română a transmis că slujba înmormântării va avea loc joi, începând cu ora 10.30, în biserica Palatului Cotroceni. După ora 12.00 va avea loc slujba de înhumare la cimitirul Ghencea III.

„Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor care va fi însoțit de un sobor de preoți și diaconi”, a transmis Patriarhia Română.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți la vârsta de 95 de ani. Iliescu avea cancer pulmonar și în ultimele două luni de viață a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din Capitală.

Președinții curților de apel condamnă atacurile purtate în mod susținut la adresa judecătorilor din România. Ei susțin că astfel este afectată forța puterii judecătorești în raporturile cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor.

Mesajul a fost trimis printr-un comunicat de presă. Președinții curților de apel spun că dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.

„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni. În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil”, scrie în comunicatul de presă.
Președinții curților de apel mai consideră că „o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populației nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”.

Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție „este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”, mai spun semnatarii documentului.

„În pandemie, au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta. Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora. Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milioane de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!”, se arată în comunicat.

Documentul mai arată că suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară „modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată”.
În plus, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europeană se cere respectarea garanțiilor constituționale privind pensia de serviciu a magistraților, conform sursei citate.

„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației. Această lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europeană, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român. Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară. Publicarea, așadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoțită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraților, are ca efect direct slăbirea puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte puteri și dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea. Subliniem, în același sens, și dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență”, potrivit comunicatului transmis de președinții curților de apel din țară.

Președinții curților de apel remarcă faptul că „reacțiile instituționale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informațiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate și prezentate trunchiat, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea și subordonarea justiției”.
La final, președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor.

Premierul Ilie Bolojan a continuat consultările cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul întâlnirilor de lucru organizate cu autoritățile locale pe tema reformei administrației publice locale.

”Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție. Așadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administrației publice. Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăților, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajați din administrația publică locală și creșterea performanței profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor.

Consultările Guvernului cu reprezentanții administrației publice locale vor continua în perioada următoare.

Din partea Guvernului, împreună cu premierul Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Victoria, au mai participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Compania Națională Termoenergetica București (CMTEB) anunță startul lucrărilor de înlocuire, modernizare și reparații pe conductele rețelei termice, în mai multe zone din Capitală. Ca urmare, bucureștenii din sute de blocuri vor rămâne fără apă caldă.

Sursa menționată anunță că se vor efectua următoarele intervenții:
1. Rețeaua termică primară – conductă Dn 800 mm, în zona Calea Plevnei – Știrbei Vodă din Sectorul 1. Se vor executa lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 1 punct termic (25 blocuri și 1 imobil) și 1 modul termic (Witting 42), din data de 5 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1994, această porțiune de rețea având 31 de ani de funcționare.
2. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500 mm, în zona Calea Griviței din Sectorul 1. Se vor executa lucrări de deblindare și reîntregire a rețelei termice primare, executate de către firma TurboEnergy Power, pe tronsonul cuprins între căminele de racord ale punctelor termice „I Grivița” și „J Grivița”, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 5 puncte termice (20 blocuri și imobile și 1 industrie) din data de 4 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1981, această porțiune de rețea având 44 de ani de funcționare.
3. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500/300 mm, în zona Calea Griviței din Sectorul 1. Se vor executa lucrări de deblindare și reîntregire a rețelei termice primare, executate de către firma ELSACO, pe tronsonul cuprins între căminele „CG35" și „C2 Grant", în cadrul lucrărilor de reabilitare a sistemului de termoficare al Municipiului București – LOT 2 – Obiectiv 8, finanțate prin programul POIM, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 2 puncte termice ( 58 de blocuri și imobile) din data de 4 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00.
4. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500/400/200 mm, în zona Calea Moșilor din Sectorul 2. Se vor executa lucrări de reparații, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 7 puncte termice (90 de blocuri), din data de 4 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1988, această porțiune de rețea având 37 de ani de funcționare.
5. Rețeaua termică primară – conductă Dn 600 mm, în zona Bulevardelor Mircea Vodă și Corneliu Coposu din Sectorul 3. Se vor executa lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 3 puncte termice ( 24 de blocuri și 3 industrii) din data de 4 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1991, această porțiune de rețea având 34 de ani de funcționare.
6. Rețeaua termică primară – conductă Dn 700 mm, în zona Calea Vitan din Sectorul 3. Se vor executa lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 5 puncte termice – (35 de blocuri) din data de 4 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1990, această porțiune de rețea având 35 de ani de funcționare.
7. Racordul punctului termic Dumitru Petrescu, conductă Dn 200 mm, în zona Aleea Tomești din Sectorul 3. Se vor executa lucrări de reparație care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 1 punct termic (15 blocuri) din data de 6 august 2025, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1969, această porțiune de rețea având 56 de ani de funcționare.
8. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500 mm, în zona străzii Tohani din Sectorul 4. Se vor executa lucrări de reparație care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 4 puncte termice (36 de blocuri) din data de 4 august 2025, până în data de 7 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1992, această porțiune de rețea având 33 de ani de funcționare.
9. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500 mm, în zona Calea 13 Septembrie din Sectorul 5. Se vor executa lucrări de reparație care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 3 puncte termice (33 de blocuri) din data de 4 august 2025, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1987, această porțiune de rețea având 38 de ani de funcționare.
10. Rețeaua termică primară – în zona Aleea Bucșănești nr. 1, din Sectorul 6. Se vor executa lucrări de reparație și de înlocuire a unei vane cu diametrul de 65 mm și a unei porțiuni de conductă la Modul Bloc E12. Aceste intervenții impun sistarea furnizării agentului termic pentru 7 module (T7, CC6, Z8, E11, E12, E13, E14), din data de 5 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare tronsonului menționat este 2009, această porțiune de rețea având 16 ani de funcționare.
11. Rețeaua termică primară – conductă Dn 500 mm, în zona străzii Arieșul Mare din Sectorul 6. Se vor executa lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 4 puncte termice (PT 1 Uverturii, PT 2 Uverturii, PT 2 Politehnica, PT LOC. ICAB) și 3 agenți economici din data de 6 august 2025 – ora 09:00, până în data de 8 august 2025 – ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1973, această porțiune de rețea având 52 de ani de funcționare.

Marius Pieleanu nu mai este cadru didactic al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Reprezentanții SNSPA au confirmat încetarea relației contractuale cu Pieleanu.
Documentul a fost semnat luni.

„În contextul declarațiilor publice formulate de domnul Marius Pieleanu, luni, 4 august 2025, confirmăm că rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a semnat decizia de încetare a raporturilor de muncă dintre conf. univ. dr. Marius Pieleanu, cadru didactic la Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice, și universitate, prin acordul părților, în conformitate cu prevederile art. 55 lit. b) din Codul Muncii. Încetarea contractului individual de muncă își produce efectele începând de astăzi, 4 august 2025”, a transmis SNSPA.

Reprezentanții universității au refuzat să facă alte comentarii.
„Referitor la anunțul public făcut de domnul Marius Pieleanu privind intenția de a acționa în instanță mai multe persoane fizice și juridice, inclusiv SNSPA, universitatea nu face comentarii. Respectăm dreptul oricărei persoane la liberă exprimare și acces neîngrădit la justiție”, a precizat SNSPA.