Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

Biroul Electoral Municipal București a stabilit, luni, prin tragere la sorți, ordinea în care candidații și formațiunile politice vor fi înscrise pe buletinele de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie.

Pe primele patru poziții se află reprezentanții partidelor parlamentare:
1.Cătălin Drulă (USR),
2.Daniel Băluță (PSD),
3.George-Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri),
4.Ciprian Ciucu (PNL).
În etapa dedicată formațiunilor neparlamentare, ordinea stabilită este:
5. Ana-Maria Ciceală (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate),
6. Liviu-Gheorghe Florea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache),
7. Gheorghe Macovei (PRM),
8. Oana Crețu (PSD Unit),
9. Mihai-Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român),
10. Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune),
11. Anca-Nicoleta Alexandrescu (alianța „Dreptate pentru București”).
Ultima parte a buletinului include candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor:
12. Dănuț-Angelo Trifu,
13. Eugen-Orlando Teodorovici,
14. Gheorghe Nețoiu,
15. Vlad-Dan Gheorghe,
16. Angela Negrotă,
17. Constantin-Titian Filip.
Documentul final va fi transmis tipografiilor pentru pregătirea buletinelor de vot.

Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.

Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.

În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.

Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.

Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.

Guvernul a aprobat joi o hotărâre ce extinde lista medicamentelor compensate şi gratuite cu 41 de molecule noi, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Printre terapii introduse se numără tratamente inovatoare pentru epilepsie severă, precum fenfluraminum și cannabidiolum, destinate copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament. Acest lucru, potrivit ministrului, le oferă familiilor o șansă concretă de control al crizelor și o viață mai normală.

Rogobete a subliniat că este “una dintre cele mai mari extinderi din ultimii ani” și că măsura a fost posibilă datorită efortului coordonat al Ministerului Sănătății, ANMDMR (Agenţia Națională a Medicamentului) și CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Noile molecule vizează un spectru larg de afecțiuni: oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase.
De asemenea, indicațiile pentru alte 10 medicamente deja compensate au fost extinse, permițând prescrierea lor într-un număr mai mare de situații medicale.
Ministrul a descris decizia drept “o schimbare de fond” care “atinge direct viețile oamenilor” și a spus că scopul este ca tratamentele moderne să fie mai accesibile, transformând un simplu act administrativ într-o șansă reală pentru pacienți.

CJ Galați lansează proiectul „Istoria care ne unește”. Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene de peste un milion de euro

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „Istoria care ne unește”, finanțat din fonduri europene cu peste un milion de euro. Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos” și Consiliul Raional Cahul.
Proiectul vizează restaurarea complexului monumental de la Roșcani, dedicat lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei între 1572 și 1574. Statuia din bronz realizată de sculptorul Gheorghe Turcu și inaugurată în 1976 va fi expertizată,

consolidată și restaurată. Vor fi reabilitate și platforma cu cele trei terase, scara monumentală cu 28 de trepte, precum și întreaga zonă din jur, inclusiv parcarea și căile de acces.

Pe lângă lucrările de restaurare, proiectul include 12 evenimente culturale comune, între care lecții de istorie pentru 600 de elevi, un album cu povestiri istorice din regiune, schimburi de experiență cu experți în turism și patrimoniu, precum și activități dedicate promovării tradițiilor și valorilor culturale locale.
„Istoria ne unește, iar datoria noastră este să transmitem noilor generații moștenirea înaintașilor”, a transmis Costel Fotea cu ocazia lansării proiectului.

Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.