Deputatul PSD Viorica Sandu a clarificat că neimpozitarea unei părți din salariu, prevăzută de OUG 89/2025, se aplică doar dacă sunt respectate condiții stricte, precum norma întreagă, funcția de bază și plafoanele de venit lunare, și nu reprezintă un beneficiu garantat.

Potrivit Vioricăi Sandu, facilitatea fiscală se aplică proporțional în cazul angajărilor sau încetărilor de contract pe parcursul lunii, fiind verificată lunar de angajatori. „Nu este un «beneficiu garantat», ci o facilitate fiscală condiționată. Corectitudinea în salarizare nu mai este opțională, ci esențială pentru evitarea riscurilor ulterioare”, a subliniat deputatul PSD.

Parlamentarul a mai adăugat că anul 2026 va fi marcat de rigoare fiscală și reguli clare. „PSD apără economia, salariații și fermierii români – în România și în Europa. Când este vorba despre interesul României, PSD face diferența!”, a declarat Sandu.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că întâlnirea avută la Forumul Economic Mondial de la Davos cu Eric Trump, liderul Trump Organization, ar putea deschide drumul unor investiţii importante în România. Potrivit oficialului, fiul fostului preşedinte american s-a arătat interesat de potenţialul energetic şi tehnologic al ţării noastre.

„Avem nevoie de energie sigură şi continuă. Tocmai de aceea am redirecţionat o parte din fondurile destinate iniţial proiectelor fotovoltaice către investiţii capabile să livreze energie în bandă. Această energie poate susţine centre şi fabrici de inteligenţă artificială”, a spus ministrul Bogdan Ivan.

Unul dintre proiectele discutate este o investiţie de aproximativ 5 miliarde de dolari într-o platformă regională de inteligenţă artificială, care ar urma să deservească România, Ucraina şi Turcia. Ivan spune că acest plan poziţionează ţara noastră pe harta marilor investiţii globale.

„Eric Trump a fost impresionat de direcţia în care mergem. A văzut oportunităţi reale şi nu este exclus să se implice, direct sau prin parteneri, în proiecte din România”, a afirmat ministrul Energiei.

De asemenea, oficialul a menţionat că Eric Trump ar putea veni în curând într-o vizită privată în România, fără a preciza o dată exactă.

Controversa din jurul declarațiilor ministrului Apărării, Radu Miruță, a luat amploare după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a transmis un comunicat dur, în care acuză că afirmațiile făcute într-o emisiune TV despre Nicolae Ceaușescu riscă să legitimeze o dictatură responsabilă de suferințe și tragedii.

Scandalul a pornit de la o întrebare adresată ministrului în emisiunea „În fața ta”: poate fi sau nu Ceaușescu considerat patriot? În locul unui răspuns categoric, Miruță a vorbit despre industrializare, dezvoltare economică și motivele pentru care o parte dintre români încă îl percep pe fostul lider comunist drept un „erou”.

Pentru IICCMER, această abordare este inacceptabilă. Reprezentanții institutului susțin că, într-un context în care nostalgia comunistă este în creștere, orice nuanțare favorabilă riscă să deformeze adevărul istoric și să adâncească rănile trecutului.

„Este inadmisibil ca dintr-o funcție de vârf a statului să apară astfel de declarații, care relativizează un regim ilegitim și criminal”, arată IICCMER, care îi cere ministrului să își ceară scuze public victimelor comunismului și celor care cred în valorile democrației.

La scurt timp, Radu Miruță a revenit cu precizări pe Facebook. El a spus că nu a încercat să-l apere pe Ceaușescu, ci să explice de ce unii români încă îl idealizează. „Sacrificarea libertății și demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi patriotism”, a scris ministrul, recunoscând totodată că răspunsul său inițial „putea fi formulat mai clar”.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați sunt în plină desfășurare, în prezent fiind mobilizați peste 40 de muncitori pe șantier, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, la interior avansează lucrările de montare a instalațiilor electrice, termice și sanitare, fiind instalată deja o mare parte din sistemele PSI. În paralel, la intrările principale au fost montate ușile rotative automatizate, iar o bună parte dintre panourile termoizolante din sticlă au fost deja instalate.

La exterior continuă montarea plăcilor decorative de tip HPL, în timp ce lucrările se desfășoară simultan pe mai multe fronturi, pentru respectarea graficului de execuție.

Viitorul Muzeu de Artă Vizuală va avea o suprafață totală desfășurată de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi compus din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include săli de expoziție, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală de tip auditoriu cu 180 de locuri.
Conform autorităților județene, noul muzeu va permite valorificarea patrimoniului artistic al instituției, care cuprinde peste 7.000 de lucrări de artă, și este proiectat să devină un reper cultural important pentru municipiul Galați și întreaga regiune.

Stimularea economiei este esențială în actualul context socio-economic, iar măsurile de consolidare fiscală trebuie să fie echilibrate și însoțite de soluții pentru sprijinirea investițiilor, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, după o discuție cu o delegație a băncii americane JP Morgan.

Potrivit acestuia, un investitor de talia JP Morgan urmărește cu atenție modul în care România își ajustează politicile bugetare, subliniind importanța susținerii mediului de afaceri, în paralel cu reducerea cheltuielilor statului. „Reformele care vizează consolidarea fiscală trebuie obligatoriu însoțite de măsuri care să sprijine firmele să pornească investiții de la zero”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că programul de măsuri pentru relansarea economiei, elaborat de partid și completat cu propunerile partenerilor de guvernare, urmează să fie aprobat în Parlament, obiectivul fiind aplicarea rapidă a acestuia pentru a genera rezultate concrete în beneficiul companiilor românești.

Totodată, Grindeanu a amintit că investițiile în infrastructură reprezintă un pilon central al creșterii economice sustenabile, subliniind că, în calitate de ministru al Transporturilor, a coordonat cele mai ample proiecte de infrastructură din România.
În contextul consolidării bugetare, liderul social-democrat a dat asigurări că PSD nu va accepta ca povara ajustărilor fiscale să fie transferată asupra categoriilor vulnerabile. „Nu vom lăsa ca pensionarii, șomerii sau persoanele cu dizabilități să suporte costurile consolidării bugetare”, a declarat Sorin Grindeanu.

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.

Taxele pe proprietate nu vor crește anul viitor, a declarat premierul Ilie Bolojan vineri, la Radio România Actualități. În schimb, modul în care se calculează impozitul va suferi o schimbare majoră.

Potrivit șefului Guvernului, România va implementa, din 2027, un soft care va permite atât primăriilor, cât și cetățenilor să vadă valoarea de piață a tuturor imobilelor din țară. Datele provin din tranzacțiile imobiliare raportate anual și vor oferi o imagine mai realistă a prețurilor din fiecare zonă.

„Nu vorbim despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a modului în care sunt calculate”, a explicat Bolojan. „Valoarea de piață va fi baza, iar primăriile vor putea ajusta procentul de impozitare astfel încât nivelul general al taxelor să nu fie diferit față de 2026.”

În prezent, impozitele se calculează pe baza unor indicatori contabili vechi, care nu reflectă realitatea pieței. În schimb, noul sistem va permite, de exemplu, ca un apartament dintr-un cartier din București sau dintr-o comună din țară să fie evaluat la valoarea sa reală.

Estimativ, valoarea medie a unui metru pătrat în prezent este de puțin peste 500 de euro, cu diferențe între mediul urban și rural. Softul va colecta datele din toate tranzacțiile imobiliare și va genera o bază de calcul transparentă, ușor accesibilă primăriilor și cetățenilor.

Bolojan a subliniat că această schimbare este parte din angajamentele României în cadrul PNRR și că scopul principal este creșterea transparenței și a acurateței în calcularea impozitelor locale.

Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

La un an de la inaugurarea podului hobanat de pe Drumul de Centură, autoritățile gălățene marchează un moment important în dezvoltarea infrastructurii județului. Proiectul este considerat unul dintre cele mai spectaculoase și ambițioase din ultimii 30 de ani.

Podul are o lungime de aproximativ 500 de metri și o lățime de 19 metri, fiind susținut de un pilon central de 62 de metri înălțime. Structura este ancorată cu 44 de hobane și include o suprastructură metalică de circa 1.600 de tone. Pentru realizarea construcției au fost folosiți aproximativ 10.000 de metri cubi de beton și peste 1.300 de tone de fier-beton, ceea ce îi conferă rezistență sporită la trafic intens și la condiții de mediu extreme.

Modernizarea Drumului de Centură, o investiție de 45 de milioane de euro, a vizat un traseu de 10,5 kilometri și a inclus lărgirea mai multor tronsoane la patru benzi, precum cel dintre Viaductul Combinatului și strada 9 Mai (blocurile ANL) și cel dintre Talcioc și bulevardul George Coșbuc. De asemenea, proiectul cuprinde 6,5 kilometri de piste pentru bicicliști și aproximativ 20.000 de metri pătrați de spații verzi.

„1 an de la inaugurarea podului hobanat, cel mai spectaculos proiect de infrastructură din județul Galați”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. „Este un proiect care schimbă radical fața orașului și modul în care se circulă în Galați. Continuăm investițiile în dezvoltarea durabilă, punând pe primul loc nevoile și bunăstarea cetățenilor.”

Autoritățile subliniază că podul hobanat nu este doar un obiectiv vizual impresionant, ci și un element strategic al infrastructurii, contribuind la fluidizarea traficului și la conectarea mai eficientă a cartierelor, zonelor industriale și a rețelei rutiere naționale.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur a generat dezbateri legitime, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate, care să susțină comerțul internațional, dar și să protejeze fermierii, IMM-urile și standardele europene de siguranță alimentară și de mediu.

Negrescu a arătat că România are nevoie de deschidere economică și acces la piețe noi, însă acordurile comerciale trebuie să fie corecte, transparente și să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cele privind protecția consumatorilor, calitatea produselor și sănătatea publică.

În acest context, europarlamentarul a precizat că a avut discuții detaliate cu comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, precum și cu alți lideri europeni, solicitând garanții suplimentare pentru România, controale mai stricte asupra produselor provenite din Mercosur, fonduri mai mari și sprijin pentru promovarea companiilor românești.

Victor Negrescu a evidențiat importanța dialogului cu fermierii și mediul de afaceri și a avertizat că lipsa acestuia favorizează radicalizarea discursului public. Totodată, el a făcut apel la unitatea forțelor politice pro-europene și la asumarea unor dezbateri oneste.
În calitate de responsabil pe teme bugetare, europarlamentarul a anunțat că va continua demersurile pentru un buget european mai mare destinat agriculturii, fermierilor și IMM-urilor din România, existând perspective ca pachetul agricol al țării noastre să crească cu aproape 13%, până la circa 24 de miliarde de euro, în perioada 2028–2034.