Lucrările la noul spital din Tecuci progresează rapid, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Proiectul, în valoare de 35 de milioane de euro, finanțat integral din bugetul județean, reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura medicală din zonă din ultimele decenii.

Decizia construirii noii unități medicale vine în contextul în care actualul Spital Municipal „Anton Cincu” are aproape 120 de ani și nu mai corespunde standardelor moderne: saloane aglomerate cu 6–8 paturi, lipsa subsolului și spații improprii pentru circuitele medicale actuale. Accesul la Spitalul Județean Galați, aflat la circa 80 km, este dificil pentru locuitorii din centrul și nordul județului.

Noul spital va avea trei etaje și o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați, dublu față de spațiul actual al secțiilor. Saloanele vor fi modernizate: câte două paturi cu grup sanitar propriu și o rezervă cu un singur pat pe fiecare etaj. Capacitatea totală va fi de 105 paturi, inclusiv 10 pentru secția ATI, iar fiecare secție va avea salon izolator.

Proiectul mai include patru săli moderne de operații, dotate la standarde europene, și un heliport pentru elicopterul SMURD, destinat intervențiilor de urgență.

„Ne ținem de cuvânt, investim în sănătate! Această investiție este una istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni”, a declarat Costel Fotea, amintind că în februarie 2022 spitalul risca să fie închis din cauza subfinanțării și a lipsei investițiilor.

Autoritățile județene estimează că noua unitate medicală va îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale, va reduce presiunea asupra Spitalului Județean Galați și va scurta timpii de intervenție în cazurile grave.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat miercuri decretele prin care a luat act de demisia ministrului Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, şi l-a desemnat interimar pe premierul Ilie Bolojan la conducerea acestui portofoliu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că soluţia interimatului a fost aleasă în contextul în care demisia fostului ministru s-a produs în perioada sărbătorilor, iar timpul disponibil pentru o numire rapidă a fost limitat. Acesta a precizat că intenţionează ca până la finalul lunii să vină cu o propunere pentru un ministru plin.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de sărbători. Aveam două posibilităţi: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, a interimatului, şi am mers pe această a doua variantă, în aşa fel încât până la sfârşitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia portofoliul Educaţiei”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că viitorul ministru va avea un rol esenţial în pregătirea bugetului de stat pentru acest an, document care ar urma să fie finalizat şi adoptat în a doua jumătate a lunii februarie. „Este important ca ministrul Educaţiei să poată lucra din timp, alături de ceilalţi colegi din Guvern, la construcţia bugetului”, a adăugat acesta.

Propunerea ca Ilie Bolojan să preia interimar Ministerul Educaţiei a fost transmisă marţi preşedintelui Nicuşor Dan.

Funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării a rămas vacantă în luna decembrie, după ce Daniel David şi-a anunţat demisia, pe 22 decembrie. La acel moment, acesta a precizat că a dorit „o plecare amiabilă” din Guvern.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Peste 5,64 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale din județul Galați, prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, finanțare destinată stimulării economiei locale și creării de noi locuri de muncă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, noua linie de finanțare se adresează întreprinderilor sociale care contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la integrarea socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență pe piața muncii.

Valoarea finanțării acordate pentru fiecare proiect este cuprinsă între 50.000 și 300.000 de euro, iar granturile pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile pot fi utilizate pentru construirea sau extinderea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională sau certificarea produselor.

Ghidul de finanțare a fost deja lansat, iar depunerea proiectelor va începe în data de 6 februarie.

România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.