Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Senatul a adoptat în această săptămână, cu o largă majoritate, inițiativa legislativă transpartinică ce prevede eliminarea indemnizației speciale acordate judecătorilor Curții Constituționale la încheierea mandatului. Indemnizația era echivalentă cu valoarea netă a șase luni de activitate.

Potrivit USR, proiectul, semnat și de parlamentari ai partidului, urmărește armonizarea regimului indemnizațiilor speciale și creșterea percepției de echitate în sistemul public. Conform inițiatorilor, măsura reprezintă o corectare simbolică a diferențelor dintre diferitele categorii de funcționari ai statului.

În plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice, a susținut că eliminarea indemnizației nu afectează independența justiției, ci răspunde unei așteptări legitime a societății.

„Nu putem cere cetățenilor să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari primesc bonusuri uriașe la pensionare. Este un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Simona Spătaru.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 105 voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.

Ludovic Orban a fost eliberat din funcția de consilier prezidențial. Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial Ludovic Orban au decis de comun acord încetarea colaborării, a anunțat Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, plecarea lui Orban a avut loc în „termeni amiabili”.

„Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial, Ludovic Orban, au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează succes în proiectele viitoare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

Ludovic Orban fusese numit în funcția de consilier prezidențial pe 6 octombrie, alături de alți membri ai echipei prezidențiale.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că mai multe companii de stat neperformante vor intra în lichidare, lista finală urmând să fie prezentată săptămâna aceasta. Una dintre companiile confirmate deja pentru închiderea operațiunilor este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă.

Într-un interviu acordat zilele trecute Radio Europa Liberă, premierul a precizat că statul încă deține aproximativ 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile de numire a conducerilor conform legislației europene. Potrivit acestuia, acolo unde pierderile sunt „cronice”, soluția este lichidarea.

„De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre... și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (...) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat explicit că CFR Marfă se află printre societățile care vor intra în procedura de lichidare: „Este una dintre companiile care vor intra în lichidare, cu siguranță.”
Bolojan a afirmat că reformarea sectorului companiilor publice reprezintă o prioritate a Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 25 noiembrie dezbaterile referitoare la sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale AUR privind legea pensiilor private. De altfel, toate dosarele aflate miercuri pe ordinea de zi au fost amânate.

Legea privind pensiile private, adoptată de Parlament la mijlocul lunii octombrie, prevede că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot retrage întreaga sumă într-o singură tranșă. De asemenea, plata integrală este posibilă și pentru cei care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Înalta Curte a sesizat CCR asupra mai multor aspecte de neconstituționalitate, subliniind că legea trebuie să fie clară, previzibilă și accesibilă pentru cetățeni. Magistrații atrag atenția că prevederile actuale nu respectă criteriile de claritate, precizie și predictibilitate, nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor.

Și AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul că proiectul legislativ avantajează administratorii fondurilor și statul, în detrimentul contribuabililor. Potrivit formațiunii, legea nu protejează efectiv drepturile celor care contribuie la Pilonul II și III, ci creează câștiguri financiare suplimentare pentru stat și administratorii de fonduri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.