Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 25 noiembrie dezbaterile referitoare la sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale AUR privind legea pensiilor private. De altfel, toate dosarele aflate miercuri pe ordinea de zi au fost amânate.

Legea privind pensiile private, adoptată de Parlament la mijlocul lunii octombrie, prevede că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot retrage întreaga sumă într-o singură tranșă. De asemenea, plata integrală este posibilă și pentru cei care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Înalta Curte a sesizat CCR asupra mai multor aspecte de neconstituționalitate, subliniind că legea trebuie să fie clară, previzibilă și accesibilă pentru cetățeni. Magistrații atrag atenția că prevederile actuale nu respectă criteriile de claritate, precizie și predictibilitate, nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor.

Și AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul că proiectul legislativ avantajează administratorii fondurilor și statul, în detrimentul contribuabililor. Potrivit formațiunii, legea nu protejează efectiv drepturile celor care contribuie la Pilonul II și III, ci creează câștiguri financiare suplimentare pentru stat și administratorii de fonduri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

Consiliul Județean Galați a finalizat lucrările de punere în siguranță a zonei cunoscute de localnici drept „Râpa Morții”, de pe drumul județean DJ 251G, între localitățile Corni și Vârlezi, în urma unei investiții de aproximativ 6,5 milioane de lei, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Zona era considerată una periculoasă, după ce, de-a lungul anilor, acolo s-au produs numeroase accidente rutiere, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În urma viiturilor din septembrie 2024, circulația rutieră devenise aproape imposibilă, fiind necesare lucrări ample de consolidare și refacere.

„Am promis, am realizat. Întreaga zonă a fost refăcută și consolidată. Astăzi, drumul este sigur și rezistent la viituri”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit Consiliului Județean Galați, lucrările au inclus regularizarea și betonarea albiei torentului pe o lungime de peste 600 de metri, stabilizarea și taluzarea malurilor, precum și refacerea infrastructurii rutiere pe aproape un kilometru.

De asemenea, au fost construite trei podețe de mari dimensiuni pentru preluarea apelor pluviale și asigurarea unei circulații sigure.

Președintele CJ Galați i-a mulțumit primarului comunei Corni, Petrișor Mohorea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului.
„Astăzi nu mai există teama că, pe DJ 251G, cineva și-ar putea pierde viața într-un accident rutier. Drumul este acum sigur și durabil”, a adăugat Fotea.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și a înregistrat, în 2025, valori record ale exporturilor de animale vii, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„Așezăm România unde îi este locul în Uniunea Europeană! Agricultura este cea mai mare bogăție a României”, a declarat Florin Barbu, subliniind că sectorul agroalimentar românesc traversează „un moment de performanță istorică”.
Conform statisticilor europene, România a atins exporturi de aproape o jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025 pentru animale vii, din care 210 milioane de euro pentru ovine, 150 milioane pentru bovine și 100 milioane pentru păsări.

Ministrul Agriculturii a transmis recunoștință fermierilor și producătorilor români, menționând că „munca lor a consolidat poziția României ca actor agricol major la nivel european”.

În cadrul unei întâlniri la Washington cu premierul Ungariei Viktor Orban, Donald Trump a comentat situația trupelor americane din România, după ce Pentagonul a anunțat o relocare parțială de la baza Kogălniceanu.

Trump a subliniat că „Relația cu România este foarte bună” și a adăugat: „Îi plac românii, cred că sunt un popor grozav”. Referindu-se la mutările de trupe, el a explicat: „Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva?”

Președintele american a mai insistat: „Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună”.

România și India își consolidează parteneriatul economic prin cea de-a 19-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, desfășurată miercuri, 5 noiembrie, la București, sub egida Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Delegația română a fost condusă de ministrul Radu Miruță, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerț și industrie. Reuniunea marchează peste 75 de ani de relații diplomatice și peste un deceniu de parteneriat extins între cele două state.
„România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală și de Est. Avem infrastructura, competențele și apartenența la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creștere spectaculos și o piață uriașă de desfacere”, a declarat Radu Miruță.
Lucrările au vizat domenii precum energia, IT&C, infrastructura, agricultura, apărarea, turismul și sprijinirea IMM-urilor. Părțile au salutat Agenda Strategică UE–India 2025 și au reafirmat dorința comună de a extinde colaborarea economică.
Schimburile comerciale bilaterale au totalizat 1,059 miliarde USD în 2024, India fiind al doilea partener comercial al României din Asia. Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la New Delhi, în 2026.

Banca Națională a României (BNR) a emis o atenționare publică privind un document fals datat 3 noiembrie 2025, intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, care circulă în mediul online și folosește în mod fraudulos sigla și antetul instituției.

Potrivit BNR, documentul contrafăcut utilizează nume reale ale angajaților și structurilor interne, inclusiv ale Direcției Platforme Digitale și Securitate Cibernetică, precum și date de contact autentice ale băncii centrale, cu scopul de a induce în eroare publicul.

Instituția subliniază că nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de material și că nu are atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri.
„BNR respinge categoric conținutul documentului și reamintește că toate comunicările oficiale ale băncii sunt publicate exclusiv pe site-ul www.bnr.ro și pe canalele oficiale de comunicare – X, YouTube, LinkedIn, Instagram și Bluesky”, precizează instituția.
Banca avertizează că difuzarea sau utilizarea de documente false care poartă în mod fraudulos însemnele BNR constituie infracțiuni de fals și uz de fals, sancționate de Codul penal.
BNR a sesizat autoritățile competente pentru investigarea cazului și recomandă publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals.

Președintele României, Nicușor Dan, îl va primi miercuri, 5 noiembrie, la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat în prima sa vizită în România de la preluarea conducerii Alianței Nord-Atlantice.

Vizita oficialului NATO are loc în contextul participării sale la Forumul NATO pentru Industria de Apărare (NATO-Industry Forum), organizat la București în perioada 5–6 noiembrie 2025, un eveniment dedicat dialogului strategic dintre Alianță și industriile de apărare din statele membre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și Secretarul General al NATO vor viza principalele provocări de securitate de pe Flancul Estic al Alianței, consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă, precum și sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea de miercuri va începe la ora 13.30.

Cei doi oficiali vor participa împreună joi, 6 noiembrie, la deschiderea lucrărilor Forumului NATO-Industry Forum 2025.
În programul Secretarului General al NATO mai sunt prevăzute întâlniri cu alți înalți oficiali români și participarea la un eveniment de diplomație publică. El se va întâlni cu prim-ministrul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, dar și cu studenții de la Universitatea din București.

Lucrările la parcarea supraetajată și heliportul Spitalului Județean „Sf. Apostol Andrei” din Galați au intrat într-o nouă etapă, odată cu începerea montajului pasarelelor care vor face legătura între heliport, camera de gardă SMURD și unitatea de primiri urgențe (UPU), a anunțat marți președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, structura metalică a heliportului a fost montată integral, iar în perioada următoare vor fi instalate platforma de aterizare (helideck-ul), sistemele de semnalizare și iluminat, precum și echipamentele necesare pentru intervenții medicale de urgență, disponibile 24 de ore din 24.

În paralel, constructorii lucrează la fațada ventilată a parcării și la sistemele de prevenire și stingere a incendiilor. Noua parcare supraetajată va oferi peste 460 de locuri și va fi dotată cu două lifturi exterioare, pentru un acces rapid și sigur la toate nivelurile.
„Investim pentru oameni, dezvoltăm infrastructura care salvează vieți”, a declarat Costel Fotea.
Proiectul face parte din programul Consiliului Județean Galați de modernizare a infrastructurii medicale și este finanțat din fonduri europene și bugetul județean.