Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică reprezintă „o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernare”, asumându-și totodată partea de responsabilitate a partidului pe care îl conduce. Liderul social-democrat a lansat însă un atac direct la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „încăpățânare dusă la absurd” și de impunerea unor decizii economice greșite.

„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică. Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi”, a scris Grindeanu, vineri, pe Facebook.

Liderul PSD a recunoscut că formațiunea sa, aflată la guvernare, nu a reușit să oprească toate măsurile pe care le consideră nocive.

„Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească”, a afirmat Grindeanu.

Acesta a susținut că social-democrații au încercat să blocheze o serie de măsuri, precum creșterea TVA la 24%, înghețarea salariului minim sau eliminarea unor subvenții și plafonări, însă nu au putut opri „multe dintre deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”.

Fără a-l nominaliza explicit, Grindeanu a indicat că premierul este responsabil pentru actuala situație economică.

„Încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat”, a transmis liderul PSD.

România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în două trimestre consecutive, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul al treilea, economia a scăzut cu aproximativ -0,1%, iar în ultimul trimestru a înregistrat un declin de -1,9% comparativ cu perioada precedentă.

În ciuda acestor scăderi, PIB-ul pe întreg anul 2025 a înregistrat o creștere de 0,6%, ceea ce, potrivit autorităților, arată că economia continuă să se dezvolte, însă într-un ritm mai moderat față de 2024.

Ministrul Economiei, Alexandru Nazare, a explicat că recesiunea tehnică este un fenomen conjunctural, rezultat al ajustărilor necesare după ani de creștere accelerată și dezechilibre bugetare. „Nu suntem într-o criză economică. Această scădere reflectă doar o ajustare firească a economiei și nu trebuie interpretată alarmist”, a transmis Nazare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, economia continuă să fie susținută de investiții publice și private, exporturi și un șomaj redus, situat la aproximativ 6%, iar depozitele populației în bănci cresc, ceea ce semnalează stabilitate.

Nazare a subliniat că adevăratul risc nu este recesiunea tehnică temporară, ci revenirea de la traiectoria de ajustare fiscală, care ar putea eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.

Totodată, oficialul a anunțat că România menține perspective de creștere pentru 2026, cu un avans estimat de cel puțin 1%, conform prognozelor autorităților și instituțiilor internaționale precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.

„România trece printr-o corecție necesară, dar economia rămâne pe traiectoria de creștere sănătoasă, bazată pe investiții și management eficient al resurselor publice”, a conchis ministrul.

La Palatul Victoria, premierul României, Ilie Bolojan, a primit vizita Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, ocazie cu care au fost discutate principalele teme legate de statul de drept, funcționarea sistemului judiciar și reformele asumate de România în context european.

În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a prezentat contextul politic și instituțional al actualei guvernări, subliniind că atribuțiile factorului politic în gestionarea carierei magistraților au fost reduse semnificativ, iar responsabilitățile privind bugetele și promovările au fost preluate de structurile de conducere ale sistemului judiciar. Aceste măsuri au ca scop consolidarea independenței justiției și restabilirea echilibrului instituțional.

Totodată, premierul a abordat reforma pensiilor de serviciu și sustenabilitatea sistemului, în contextul presiunilor bugetare și al jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind diferențele semnificative între pensiile din justiție și media națională. Alte subiecte discutate au vizat durata procedurilor, riscul prescrierii cauzelor și nevoia de coerență în practica instanțelor, precum și clarificarea reglementărilor pentru creșterea eficienței actului de justiție.

Comisarul Michael McGrath a apreciat cooperarea constantă a autorităților române în cadrul procesului privind statul de drept și a subliniat importanța dialogului constructiv dintre Comisia Europeană și Guvernul României. Acesta și-a exprimat interesul pentru activitatea Comitetului pentru analiza legislației din domeniul justiției, constituit prin decizia prim-ministrului și coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, menționând disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui la acest demers.

De asemenea, Comisia Europeană și-a reconfirmat sprijinul pentru implementarea recomandărilor incluse în Raportul privind Statul de Drept 2025, în special în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, independența procurorilor de rang înalt și clarificarea aspectelor legate de regimul prescripției. A fost subliniată, totodată, importanța transparenței funcției publice.

România și Comisia Europeană și-au reafirmat angajamentul pentru continuarea dialogului în vederea consolidării unui sistem judiciar eficient, independent și credibil.

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au amânat miercuri decizia pe pensiile de serviciu ale magistraților. Este a cincea amânare. Noul termen este 18 februarie.

Judecătorii CCR au decis să amâne a 5-a oară o decizie pe pensiile magistraților. Noul termen stabilit pentru ședință este 18 februarie. Amânarea este justificată prin solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Marți judecătorii curții supreme au decis să ceară membrilor Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție din UE pe statutul magistraților din România.

Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii care era în concediu legal pentru o perioadă de opt zile, a venit la ședința CCR. Potrivit legii, toți judecătorii care au participat la dezbaterile pe un dosar trebuie să fie prezenți și la deliberări.

Într-o declarație politică susținută astăzi în Camera Deputaților, deputatul PSD Viorica Sandu a cerut reglementarea rețelelor sociale și responsabilizarea platformelor digitale față de minori, atrăgând atenția asupra riscurilor la care sunt expuși copiii pe internet, de la bullying și manipulare, până la dependență digitală.

Deputatul Viorica Sandu a subliniat că sistemele informatice care distribuie conținut online nu țin cont de vârsta sau vulnerabilitatea copiilor. „Rețelele sociale sunt astăzi o realitate inevitabilă. Ele aduc beneficii incontestabile, dar au devenit și un spațiu în care copiii sunt expuși unor riscuri serioase: conținut inadecvat, presiuni psihologice, dependență digitală, manipulare și bullying online. Nu mai vorbim despre excepții, ci despre un fenomen de masă. Copiii petrec ore întregi pe platforme construite nu pentru educație sau dezvoltare, ci pentru maximizarea atenției și profitului”, a explicat Viorica Sandu.

Deputatul gălățean a cerut adoptarea de reguli clare și măsuri concrete pentru a crea un spațiu digital mai sigur pentru copiii României, atrăgând atenția asupra responsabilității platformelor și a autorităților.

Vicepremierul Tanczos Barna a transmis marți, în Parlament, că UDMR consideră participarea la guvernare cea mai eficientă formă de a-și valorifica influența politică, însă nu exclude o analiză internă privind retragerea din Coaliție, în cazul în care tensiunile politice se vor accentua.

Întrebat ce va face Uniunea dacă premierul Ilie Bolojan nu va accepta propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, Tanczos Barna a explicat că formațiunea poate sprijini mai bine comunitatea maghiară din interiorul Guvernului sau al majorității parlamentare decât din opoziție.

„Se iau decizii extrem de importante. Puterea noastră politică este mult mai mare în Coaliție decât în afara ei. Conducerile UDMR vor decide pașii următori. Deocamdată suntem la guvernare. Dacă situația se tensionează, nu excludem astfel de analize, dar rămân convins că în această formulă putem avea cel mai mare impact”, a declarat vicepremierul.

Totodată, acesta a precizat că UDMR susține acordarea unor ajutoare financiare punctuale pentru pensionarii cu venituri reduse.

Declarațiile vin după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma săptămâna trecută, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, că îi va cere premierului Ilie Bolojan să reanalizeze decizia privind taxele locale, subliniind că revenirea asupra unor măsuri greșite „este un semn de maturitate, nu de slăbiciune”.

Consiliul Județean Galați a alocat peste 350.000 de lei pentru lucrări de întreținere la Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”, unitate de învățământ special aflată în subordinea instituției, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Lucrările vizează repararea acoperișului clădirii, înlocuirea elementelor de șarpantă deteriorate, montarea unei învelitori noi, precum și instalarea de jgheaburi și burlane noi, în scopul asigurării unor condiții mai bune de studiu.
Potrivit sursei citate, liceul oferă sprijin educațional pentru aproximativ 200 de elevi cu cerințe educaționale speciale, cu vârste între 15 și 23 de ani.

În cadrul unității, elevii sunt școlarizați în învățământ profesional, liceal și postliceal special, în șase domenii de calificare, pentru a facilita integrarea socio-profesională a acestora.
Reprezentanții Consiliului Județean au precizat că investiția face parte din programul de întreținere și modernizare a infrastructurii educaționale aflate în administrarea instituției.

Actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București organizează marți, de la ora 14:30, un protest în fața instituției, nemulțumiți de un proiect pilot al Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă.

La acțiune participă atât actorii, cât și personalul tehnic și de producție al teatrului, din toate sectoarele instituției.
Potrivit unui comunicat al actorilor TNB, programul pilot le-a fost comunicat prin Circulara nr. 766 din 3 februarie 2026, care conține instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert.

Reprezentanții artiștilor susțin că prevederile transformă munca artistică, care nu poate fi normată, într-o activitate birocratică, obligând personalul să raporteze zilnic, în scris, activitatea desfășurată.
Actorii consideră că măsura afectează procesul creativ și au anunțat că protestul va fi unul pașnic, fiind invitați să participe și artiști din alte teatre pentru a susține neaplicarea programului pilot.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că legea care prevede neplata primei zile de concediu medical va intra în vigoare la începutul lunii martie, iar până atunci vor fi stabilite categoriile exceptate de la această prevedere.

Printre beneficiarii excepțiilor se numără pacienții cronici aflați în programele naționale de sănătate, părinții care își iau concediu medical pentru copiii bolnavi și femeile însărcinate. „Estimăm că în două săptămâni va fi introdusă această listă de excepții, astfel încât nimeni să nu fie afectat”, a declarat Rogobete la Observator, Antena 1.

Ministrul a recunoscut că inițial a greșit prin neincluzerea excepțiilor: „Am greșit în privința concediului medical, nu am nuanțat din prima și nu am ținut cont de anumite particularități”, a spus el.

Rogobete a precizat că măsura va aduce economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, bani care vor fi folosiți pentru introducerea unor noi medicamente compensate.

Noile reguli prevăd clarificări privind transportul interjudețean și local de persoane, inclusiv activitățile de intermediere, care trebuie licențiate. Astfel, toți participanții direcți sau intermediari la servicii de transport regulat sau ocazional pot fi identificați, controlați și sancționați, pentru menținerea echilibrului pe piață. Transportul județean sau local poate fi efectuat doar dacă nu există curse deja atribuite pe traseu, pentru a evita suprapunerile.

În transportul rutier de mărfuri internațional sau de cabotaj, vehiculele cu masă maximă autorizată de peste 2,5 tone, conduse de șoferi cu permise B sau BE, vor necesita un certificat de pregătire profesională (CPP). Certificatul atestă cunoștințe privind perioadele de conducere și odihnă și utilizarea tahografului.

În privința aparatelor de marcat electronice fiscale, ordonanța stabilește competențele Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) și modalitatea de aplicare a sancțiunii complementare de suspendare a activității, prin imobilizarea vehiculului și reținerea plăcuțelor de înmatriculare.
Guvernul precizează că măsurile urmăresc o supraveghere mai bună a activităților de transport și respectarea legislației fiscale.